Lucrările la secțiunea Margina – Holdea din Autostrada A1 au atins un punct de cotitură important: galeriile celui mai lung tunel de autostradă din România au fost străpunse în totalitate. Proiectul autostrăzii a depășit un stadiu fizic de 75%.
Doi ani de săpături continue
Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a anunţat vineri, 18 septembrie, că tunelurile dintre Margina și Holdea au fost străpunse în totalitate! Acest lucru reprezintă o etapă extrem de importantă pentru continuitatea secțiunii Autostrăzii A1 Lugoj – Deva.
Au fost doi ani de săpături continue, efectuate 24 de ore din 24 de o echipă de 900 de oameni.
„Cu galerii de 1.985 m și 1.825 m, Tunelul 2 Margina – Holdea este cel mai lung tunel de autostradă construit până acum în România. Doi ani de săpat în munte, 24 de ore din 24, zece fronturi de lucru și 900 de oameni. Cea mai grea etapă a acestui șantier s-a încheiat astăzi (18 septembrie n.r.), a precizat Cristian Pistol.
De asemenea, Tunelul 1, format din două galerii (de 415 m și 367,5 m), a fost excavat cu mult timp înainte.
Când se va circula neîntrerupt de la Boița la Nădlac
Întregul proiect a depășit stadiu fizic de 75%, potrivit CNAIR, fiind creat premisele ca în prima jumătate a anului viitor să se poată circula fără întrerupere de la Boița, din județul Sibiu, până la Nădlac, județul Arad, pe o distanță de peste 360 de kilometri.
„În prima jumătate a anului viitor vom circula pe autostradă fără întrerupere de la Boița la Nădlac, pe o distanță de peste 360 km”, a promis șeful CNAIR, care a mai adăugat: „Cei 9 kilometri care lipsesc de 10 ani trec de la promisiuni la autostradă reală!”.
Până la finalul anului 2026 este promisă betonarea în totalitate a galeriilor, urmând ca apoi să se intre în etapa montării și testării instalațiilor de siguranță ale tunelului.
„Stadiul fizic a depășit 75%, cămășuiala de beton a galeriilor finalizate avansează cu 20 de metri pe zi, continuă montarea grinzilor pe pasaje și viaducte și se așterne binderul (primul strat de asfalt) pe mai multe sectoare din șantier”, a mai menționat Cristian Pistol.
De ce se numesc „tunelurile urșilor”
Ansamblu de două tuneluri rutiere principale cu galerii duble amplasate pe sectorul Margina – Holdea al Autostrăzii A1, separate pentru fiecare sens de mers, denumite tehnic Tunelul 1 și Tunelul 2, poartă și numele de „tuneluri pentru urși”.
Denumirea are o explicație strict birocratică și de mediu. Zona muntoasă și împădurită pe care o traversează acest sector de autostradă se află pe un culoar ecologic istoric folosit de marile mamifere, în special de urși, pentru a migra între Munții Apuseni și Carpații Meridionali.
Inițial proiectul autostrazii prevedea săpături deschise la suprafață care ar fi secționat complet acest culoar natural și ar fi blocat migrația animalelor sălbatice. Organizațiile de mediu din România și Comisia Europeană au intervenit și au cerut modificarea proiectului pentru a proteja biodiversitatea.
Astfel, autoritățile au fost obligate să schimbe soluția tehnică și să construiască tuneluri subterane în loc de debleuri adânci. Prin realizarea acestor tuneluri relieful și pădurea de deasupra rămân intacte permițând urșilor și altor animale sălbatice să traverseze zona în siguranță pe deasupra autostrăzii fără ca habitatul lor să fie divizat.
Sectorul Margina – Holdea se află la granița dintre județele Timiș și Hunedoara, fiind singurul tronson nefinalizat din autostrada care leagă vestul țării de centrul României.
Anunțuri gratuite din Maramures