O clădire modernizată recent pe strada Victoriei, aflată la doar câțiva pași de Parcul Subarini, găzduiește cea mai nouă grădiniță din Sibiu: Park Kindergarten. Sub conducerea Katherinei Anabella Coos Kasper, un cadru didactic cu o experiență de peste 20 de ani în învățământ, instituția își propune să ofere o alternativă axată pe educația outdoor și pe reconectarea copiilor cu mediul înconjurător. Un interviu detaliat cu noua directoare dezvăluie povestea mutării sale în oraș și viziunea sa pedagogică radicală pentru noua generație.
Tranziția Katherinei Kasper spre Sibiu s-a conturat din considerente practice de familie. „Eu am studiat aici acum 10 ani, am terminat aici, iar fiicele mele sunt implicate în organizația de tineret a Bisericii Evanghelice și atunci ele sunt mai des în Sibiu decât acasă”. Pentru a le aduce pe fete în oraș, ea făcea constant naveta în weekenduri. „La un moment dat am zis: dragile mamei, așa-i de scumpă motorina, că e mai ieftin să mă mut în Sibiu. Cu condiția să am de lucru”. Discuția a avut loc în septembrie, iar în februarie a apărut postul de conducere la Park Kindergarten, moment în care toate piesele s-au așezat la locul lor.
Natura ca cel mai bun educator: „Pe teren, copilul înțelege totul instant”
Filozofia Park Kindergarten se bazează pe faptul că nicio lecție teoretică din clasă nu poate înlocui experiența practică. „Un copil care învață și trăiește pe pielea lui, față de ce învață la grupă… nu se compară”, explică directoarea. „Copilului poți să-i zici de 100 de ori cum este la o fermă, dar în ziua în care a intrat în fermă, a rămas cu toate informațiile. În grupă depui un efort ca să-l faci să înțeleagă niște lucruri, când, dacă îl duci pe teren, deja a înțeles tot ce ai vrut să-i zici”.
Această reconectare cu exteriorul corectează o problemă tot mai acută a societății moderne: „Copiii nici nu văd că s-a schimbat anotimpul. Avem în fiecare dimineață întâlnirea de dimineață, unde despre asta este vorba, să luăm contact cu realitatea zilei. Am copii de patru ani care n-au știut că a venit primăvara, pentru că merg de acasă în mașină, din mașină la grădiniță”. Directoarea își dorește ca preșcolarii să observe vântul, frunzele și păsările din jur: „Copiii din ziua noastră nu mai știu diferența dintre o mierlă și o cioară. Este pasăre, este neagră. Mie mi se pare normal să le știi pe acestea, este lumea noastră înconjurătoare”.
Scepticismul față de tehnologie: „I-am rugat să lase cablurile atârnate frumos”
Deși noua clădire beneficiază de o infrastructură modernă, directoarea a decis să amâne instalarea tehnologiilor interactive: „Infrastructura permite montarea de table inteligente. I-am rugat un an să lase fără. Chiar i-am rugat să lase cablurile atârnate frumos”. Ea avertizează că ecranele la vârste fragede provoacă hiperactivitate: „De aceea sunt atâția copii hiperactivi, pentru că totul se petrece cu repeziciune pe ecrane. La grădiniță dau piept cu lumea reală, unde educatoarea vorbește mai încet, până îi arată cinci lucruri s-a plictisit deja”.
Mai mult, lipsa activităților tactile afectează direct abilitățile motrice fine: „Copiii nu și-au dezvoltat musculatura mâinii pentru că n-au colorat, n-au desenat. În primii mei ani de învățământ, la patru ani desenau copiii, ne trebuiau creioane și hârtie non-stop. Acum stă un set de creioane un an de zile, pentru că nu le tocesc, nu mai au răbdarea să coloreze. Trag trei linii și spun că au terminat”. Consecințele se văd mai târziu, în școală: „Pe clasa a doua le pun diagnostic de dislexie. Copiii nu sunt dislexici. Copiii n-au fost expuși”. Ca alternativă, ea susține modelul pedagogic Freinet (Fed) care a eliminat ecranele.
Muzică autentică și predare exclusivă în limba germană
Reîntoarcerea la metodele tradiționale implică și reintroducerea instrumentelor muzicale în detrimentul digitalizării: „Educatoarele nu mai cântă. YouTube-ul pornește clipul, se aude boxa… nu mai au contact cu vocea omului și asta pentru copii nu-i bine. Lipsesc instrumentele muzicale din grădiniță. Eu mi-am adus materialele de la mine, am trei seturi de instrumente muzicale clasice, dar nu se mai practică, e mai simplu cu butonul”.
Pentru o asimilare naturală, grădinița funcționează cu grupe restrânse de doar 16 copii (față de capacitatea reală de 20), iar predarea se face exclusiv în limba germană. „Asta nu înseamnă că dacă un copil nu știe deloc, n-o să vorbească nimeni cu el. Există o etapă de adaptare, dar se dorește ca până la final să se vorbească exclusiv în limba germană”.
Fără birocrație: Înscrieri 100% online
Cu o clădire complet autorizată ARACIP și dotată la normele moderne (stație de detectare a fumului, scară de incendiu, cabinet medical), Park Kindergarten își desfășoară înscrierile exclusiv online pentru a evita drumurile părinților cu dosare fizice. Programul extins este de la 07:45 la 18:00, iar înscrierile sunt în desfășurare. Cine este interesat găsește toate detaliile direct pe platforma oficială parkkindergarten.ro.
Anunțuri gratuite din Maramures