ZF Tech Day. BraveX Aero, start-up din Cluj care dezvoltă drone, discută o nouă rundă de finanţare: compania mizează pe apărare, cu un client european nou şi un proiect de interceptare a dronelor de atac apărut în contextul incidentelor de la Marea Neagră

♦ Compania a strâns în 2025 o rundă de circa 313.000 de euro prin platforma de finanţare colectivă SeedBlink şi negociază acum o a doua, cu patru investitori, pe care are în plan s-o închidă în septembrie ♦ Pe segmentul de apărare, compania a atras un client european nou pentru calibrarea sistemelor de apărare şi lucrează la interceptarea dronelor de atac, în contextul incidentelor de la Marea Neagră – fără a intra, spun fondatorii, în zona dronelor ofensive

BraveX Aero, un start-up din Cluj-Napoca care dezvoltă drone, a strâns anul trecut o rundă de finanţare de circa 313.000 de euro şi negociază acum o a doua, în timp ce încearcă să prindă valul cererii de drone de apărare: are un cli­ent european nou pentru calibrarea siste­me­lor de apărare şi lucrează la soluţii pen­tru interceptarea dronelor, pe fondul inci­den­telor tot mai dese din zona Mării Negre.

„Am început să gândim sisteme de in­ter­ceptare cu drone a dronelor de atac, mai ales a celor care vin dinspre mare, în con­textul incidentelor de la Marea Neagră“, a declarat Mircea Vădan, cofondator al BraveX Aero, în cadrul emisiunii ZF Tech Day.

Compania, fondată la Cluj sub numele Phoenix TechFlight şi redenumită anul tre­cut, construieşte aparate care pot acoperi dis­tanţe mari, de ordinul zecilor de kilo­metri. „La BraveX Aero construim drone de rază lungă de acţiune – vorbim de câteva zeci până la o sută de kilometri. Noi le numim fixed wing şi VTOL: aripă fixă, care zboară ca un avion, şi VTOL (vertical take-off and landing), adică se ridică precum un elicopter şi apoi zboară ca un avion“, a ex­plicat Mircea Vădan, cofondatorul care se ocupă de dezvoltarea comercială şi de relaţia cu investitorii.

Dronele sunt „dual use“, adică pot fi fo­losite atât civil, cât şi militar – de la moni­torizarea infrastructurii până la calibrarea sistemelor de apărare. Potrivit companiei, aparatele au o anvergură de 3,85 metri, sunt propulsate electric, cu baterii, şi cântăresc la decolare până la 25 sau 33 de kilograme, în funcţie de clasa de certificare, ducând o sar­cină utilă de 7-10 kilograme. Modelul de business se sprijină deo­cam­dată pe finan­ţare de la investitori. În iunie 2025, compa­nia a atras o rundă de circa 1,58 milioane de lei (aproximativ 313.000 de euro), vărsată integral ca primă de emisiune – banii plătiţi de investitori peste valoarea nominală a părţilor sociale -, de la platforma de finan­ţare colectivă (crowdinvesting) SeedBlink şi de la Răzvan Costea-Bărluţiu, care a preluat conducerea executivă, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Acum, firma pregăteşte o a doua rundă.

„Am avut discuţii cu zeci de investitori, dintre care acum suntem cu patru la masă, cu discuţii pe condiţii, în dorinţa de a închide runda în luna septembrie“, a spus Mircea Vădan, fără să dezvăluie suma vizată sau numele vehiculelor de investiţii.

În 2025, BraveX Aero a avut afaceri de 834.000 de lei şi a încheiat anul pe pierdere, cu doi angajaţi. Firma a fost înregistrată în 2024 la Cluj-Napoca, sub numele Phoenix TechFlight, şi deţine integral o filială deschisă în octombrie 2025 la Timişoara, pentru aeronave civile.

Cea mai dinamică zonă este acum apărarea. În cursul verii, spune Mircea Vădan, compania şi-a extins capacitatea de producţie, inclusiv în parteneriat cu Romaero, producătorul aeronautic de stat, a făcut cinci angajări tehnice şi a atras „un client nou, tot pe zona de calibrare a sistemelor de apărare – o companie mare, internaţională, din Europa“. Calibrarea se face cu drone-ţintă – aparate folosite ca ţinte pentru reglarea sistemelor de apărare.

Cererea vine în valuri, pe fondul incidentelor cu drone din regiune. „De fiecare dată când apare o dronă – cum s-a întâmplat în ultimele săptămâni – primim solicitări“, a spus Vădan, iar unul dintre proiectele la care lucrează firma este interceptarea, din aer, a dronelor de atac: „Am început să gândim sisteme de interceptare cu drone a dronelor de atac, mai ales a celor care vin dinspre mare, în contextul Mării Negre“. Fondatorii subliniază că firma nu produce drone ofensive – „nu intrăm în drone de tip atac“ – şi că interceptarea rămâne, deocamdată, la stadiul de proiect.

Compania a purtat discuţii cu autprităţile şi în zona programului european de finanţare a apărării SAFE, dar nu a precizat ce sume ar putea atrage prin acesta. Miza mai largă, în opinia lui Vădan, este ca statele să-şi producă local astfel de soluţii – „fiecare stat va vrea să aibă soluţii create local“ -, iar în acest scop BraveX colaborează „deja cu aproape 20 de firme“ din lanţul de componente şi îşi propune să livreze o dronă „cât se poate de românească, de la zero – hardware şi software“. Numele companiei a fost vehiculat pe diferite liste de companii care ar urma să aibă acces la finanţări importante prin programul SAFE, însă acestea nu au fost momentan confirmate oficial.

Dincolo de partea comercială, Iulia Oprea, chief legal & regulations officer al companiei, insistă pe felul în care e construită BraveX. „Noi suntem construiţi ca o companie de aerospaţiale. Asta înseamnă că nu doar populăm structuri cu software şi le dăm drumul în aer, ci punem extrem de mult accent pe fiabilitatea aeronavelor pe care le construim“, spune ea. Compania foloseşte proceduri din aviaţia generală – o bună parte din echipă vine din acest domeniu, cu experienţă pe aeronave civile şi militare – şi îşi controlează întregul proces: „deţinem tot lanţul de producţie, de la proiectare şi gândirea produsului până la produsul finit, inclusiv matriţare“.

Compania rămâne concentrată pe producţia de aeronave: „Ceea ce ştim să facem cel mai bine este să facem avioane“, cu accent pe dronele cu aripă fixă şi VTOL. Mai greu de rezolvat este lanţul de componente. Firma încearcă să se aprovizioneze cât mai mult din Uniunea Europeană – „ne-am aprovizionat de la furnizori europeni de motoare cu combustie internă şi de motoare jet“ – şi, în paralel, din România, unde a semnat un memorandum cu Romaero şi lucrează la acumulatori pentru drone produşi local. „Mai e cale lungă până la un produs 100% românesc, ba chiar şi 100% european“, recunoaşte Iulia Oprea.

Ce pot face dronele şi cât durează autorizarea

Dincolo de apărare, dronele de rază lungă au numeroase utilizări civile, pe care Mircea Vădan le rezumă printr-o sintagmă a companiei, „Eyes in the Sky“ – „să ai ochi în cer“, cu imagine transmisă în timp real către un centru de comandă, unde datele pot fi filtrate inclusiv cu algoritmi de inteligenţă artificială. Printre ele: monitorizarea infrastructurii de energie şi telecomunicaţii, agricultura pe suprafeţe mari, supravegherea graniţelor sau depistarea timpurie a incendiilor de vegetaţie, pe care „le poţi descoperi cu câteva zile mai devreme“.

Orange Fab şi miza comunicaţiilor

De trei luni, BraveX face parte din Orange Fab, acceleratorul de start-up-uri al Orange, liderul pieţei locale de comunicaţii. „Am început recent, acum trei luni, şi am avut discuţii cu mai mulţi oameni din zona de vânzări (de la Orange – n. red.), ca să înţeleagă care ar fi cazurile de folosire a dronelor şi cum pot servi clienţii Orange, inclusiv prin integrarea de drone“, spune Mircea Vădan.

Cea mai relevantă legătură este, în opinia lui, zona de comunicaţii: „O dronă nu este doar un obiect care zboară, ci şi comunică; iar Orange e un partener excelent pe zona de asigurare a comunicaţiilor“. Vădan vede şi posibilitatea ca operatorul să devină „un integrator de tehnologie“, inclusiv de drone, pe proiecte europene precum Horizon Europe sau în Delta Dunării, „unde Orange are un proiect destul de mare“, la care se adaugă utilizarea internă – industria de telecomunicaţii are nevoie de monitorizarea recurentă a antenelor răspândite prin munţi.

Programul a dus deja şi la o colaborare cu un alt start-up din acelaşi program, Airis Vision, care face software de monitorizare şi detecţie în zona de securitate. „E o potrivire destul de bună, pentru că avem nevoie de acest fel de software integrat pe dronele noastre“, spune Vădan, care adaugă: „Am discutat deja de 3-4 ori şi am făcut şi un mic demo“.

Ambiţia BraveX Aero: Să fie producător european de referinţă până în 2030

Interesul din piaţa civilă e mare, dar se mişcă încet. „Deocamdată e interes mare, bugetare mică, dar e o zonă de valoare“, spune Vădan – bugetele companiilor se alocă pe unul-trei ani înainte, aşa că firma mizează pe contracte care vin mai târziu. Cererea de drone creşte, în schimb, cu „circa 20% anual“, iar piaţa, în opinia lui, „abia după 2030 se va stabiliza“. Cofondatorul Rareş Racoţean, care conduce partea tehnică, compară momentul cu „era internetului la început, cu primii utilizatori“.

BraveX îşi propune să devină până în 2030 un producător european de referinţă pentru drone civile cu aripă fixă fabricate în Europa şi estimează că va ajunge la 50 de oameni anul viitor. Pentru asta, spune Vădan, contează mai puţin inovaţia şi mai mult capacitatea de a produce în serie: „Câştigătorii vor fi cei care vor putea produce drone fiabile, care zboară bine şi sunt optimizate pentru utilizator“. A avut deja clienţi care au întrebat dacă poate livra 50 de drone în două luni, iar răspunsul, recunoaşte el, a fost „nu“.

Cine deţine BraveX Aero

BraveX Aero, înregistrată în 2024 la Cluj-Napoca sub numele Phoenix TechFlight şi redenumită în iunie 2025, este controlată de fondatorul Rareş-Marinel Racoţean, cu 56,75% din părţile sociale, potrivit datelor din registrul comerţului. Restul capitalului este împărţit între Mircea Vădan (12%), platforma de finanţare colectivă SeedBlink – prin vehiculul SeedBlink Nominee GmbH din Austria, care deţine 10,75% în numele investitorilor din rundă -, directorul general Răzvan Costea-Bărluţiu (8,5%), Claudiu-Ioan Abrudan (5%), italianul Francesco Guarnaccia (4%) şi Iulia Oprea, chief legal & regulations officer al companiei (3%).

Structura reflectă o rundă de finanţare încheiată în iunie 2025: circa 1,58 milioane de lei (aproximativ 313.000 de euro), vărsată integral ca primă de emisiune, de la investitorii platformei SeedBlink şi de la Răzvan Costea-Bărluţiu, care a preluat şi conducerea executivă. Fondatorul a rămas asociat majoritar, dar a fost revocat din administrare, unde figurează acum Costea-Bărluţiu, Guarnaccia şi Vădan.

BraveX Aero deţine integral şi o filială înfiinţată în octombrie 2025 la Timişoara, BraveX Aero West, pentru aeronave civile.