Bomilact, producător de brânzeturi din judeţul Harghita, a trecut în cei peste 30 de ani de prezenţă pe piaţă printr-un proces de restructurare, după ce a ajuns în insolvenţă în vremea crizei economice şi financiare din 2008-2009, şi a reuşit să revină pe profit acum şi chiar să îşi extindă prezenţa pe piaţă, odată cu intrarea în afacere a lui Lorand Bogacs, fiul fondatorului. El a pariat pe investiţii în fabrica din localitatea Mădăraş, inclusiv din fonduri europene, şi pe intrarea în marile lanţuri de retail.
„Firma Bomilact, din anii ’90, a intrat în insolvenţă, iar eu am preluat-o în 2011, când i-am schimbat denumirea în Bomilact Madaras, aflându-ne în comuna Mădăraş. Am reuşit să cumpăr toate utilajele şi să continui investiţiile. Am obţinut iarăşi dreptul de a folosi ştampila ovală pentru a putea vinde. Am repus-o pe picioare, dar nu cu forţa, ci cu speranţă şi cu investiţii. Nu a fost uşor. Am pierdut producători de lapte, am pierdut piaţa şi am început cu 6 miliarde de lei vechi pe minus, pentru că trebuia să plătesc laptele, aveam datorii. Acum suntem pe profit, pentru că am făcut investiţi, multe cu fonduri europene. Am ajuns la al treilea proiect“, a povestit Lorand Bogacs, fondator al Bomilact Madaras, prezent la emisiunea ZF Agropower, proiect susţinut de Banca Transilvania.
Maria Both, director economic al Bomilact Madaras, care este în companie din 2004, a menţionat că la început unitatea de producţie nu era atât de bine dotată. „Aveam tehnologie, dar mai veche, şi un efort uman mai mare. După care am accesat fonduri europene. Primul proiect l-am avut în 2017 şi am mers pe investiţii în tehnologii şi modernizarea producţiei. Forţa de muncă se găseşte greu. Cred că este o problemă pe care o au toate societăţile şi investesc în tehnologie ca să nu mai fie atât de dependente de forţa de muncă. Cu toate că şi acum avem destul de multe activităţi manuale pe care nu le-am putut încă schimba“, a menţionat ea.
Lorand Bogacs a completat că acum compania are utilajele pe care şi le-a dorit de mult timp, iar în final întreaga fabrică a fost reînnoită şi capacitatea ei a crescut. Spre comparaţie, în 1993, atunci când tatăl său a pornit afacerea, erau strânşi în jur de 600 de litri de lapte pe zi de la fermieri pentru a-i procesa în fabrică, iar acum am ajuns la 35.000-40.000 de litri pe zi. „Mereu am făcut investiţii.“
Compania are sediul în prezent în localitatea Ciumani din judeţul Harghita, o zonă cu tradiţie agricolă. Portofoliul include brânzeturi făcute tradiţional şi brânză topită naturală sau cu condimente, cremă de unt după reţete proprii, precum şi caşcaval ori produse fermentate.
„Zona influenţează foarte mult produsele noastre, având în vedere că ne aflăm într-un loc cu tradiţie pastorală, iar laptele este excepţional datorită pajiştilor alpine şi curate. Avem doar lapte montan de la fermieri locali. Reţeaua noastră de colectare se bazează pe judeţul Harghita, de unde luăm laptele ca materie primă“, a menţionat Maria Both, director economic al Bomilact Madaras, în cadrul emisiunii.
Compania colectează laptele cu propriile maşini de la centre din teritoriu şi lucrează atât cu ferme, cât şi cu producători mai mici, adică gospodării cu animale în curtea casei, care susţin producţia locală. Spun cei doi invitaţi la emisiune: fiecare om are nevoie de un venit pentru traiul de zi cu zi, motiv pentru care nu este refuzat niciun producător, chiar dacă are numai două vaci.
„Avem distribuţie proprie în trei judeţe: Harghita, Mureş şi Covasna, iar o parte din produse o vindem prin distribuitori din Braşov, iar produsele noastre sunt prezente şi în lanţurile mari de retail, cum ar fi Kaufland, Profi şi Auchan“, au spus cei doi invitaţi la ZF Agropower.
Lorand Bogacs a precizat că nu mai era posibil ca producţia să fie vândută doar la nivel local, în judeţ, odată cu creşterea volumelor. Mai mult, piaţa este una foarte competitivă, iar în ţară ajung şi produse din import, precum caşcavaluri vândute la jumătate de preţ. „Ne uităm şi la tendinţele de consum când producem, dar ţinem să rămânem fideli produselor noastre tradiţionale, cu care am început. Caşcavalurile produse în unitatea noastră sunt apreciate. Nu folosim înlocuitori sau aditivi, doar lapte.“
Antreprenorul a spus că nu mai urmăreşte extinderea, ci menţinerea calităţii şi modernizarea proceselor din fabrică pentru eficienţă şi rentabilitate, în contextul economic global şi local incert. De exemplu, un proiect pentru energie verde a fost implementat anul trecut prin instalarea de panouri fotovoltaice, cu o finanţare integrală din partea statului. În prezent, compania acoperă jumătate din necesarul de energie, ceea ce este un avantaj.
„Putem să mai creştem producţia. Lucrăm doar într-un singur schimb, spre deosebire de alte firme care au două sau trei schimburi, în condiţiile în care procesăm 35.000-40.000 de litri de lapte pe zi. Dar dacă produci, trebuie să şi vinzi, iar acest lucru nu este uşor. Din acest motiv, considerăm că mai importantă este siguranţa şi stabilitatea“, a subliniat el.
Acesta crede că statul trebuie să se gândească şi la producătorii, nu numai la fermieri, care mai primesc anumite ajutoare, pentru ca fabricile trebuie să menţină producţia, să întreţină utilajele, să păstreze oamenii şi să plătească taxele. „Noi avem 53 de angajaţi.“
„Dacă facem o comparaţie între 2025 şi 2026, până acum nu ne aşteptăm la ceva foarte bun. Consumul a scăzut mult şi, în prezent, ne facem stocuri, ceea ce duce la blocarea banilor. Este o provocare destul de mare, dar sperăm că lucrurile se vor îmbunătăţi“, a mai spus Maria Both.
Anunțuri gratuite din Maramures