Aproximativ 60 de sibieni s-au adunat sâmbătă, în jurul orei 17:00, la cupola din Parcul Sub Arini, pentru a discuta despre schimbările prin care ar urma să treacă cel mai cunoscut spațiu verde al orașului, odată cu implementarea proiectului de modernizare pregătit de Primăria Sibiu.
Întâlnirea a fost organizată de un grup de inițiativă civică, după ce proiectul de reabilitare a parcului a stârnit numeroase controverse în spațiul public. Printre principalele nemulțumiri exprimate de participanți s-au numărat extinderea suprafețelor betonate, noile piste pentru biciclete și amenajările considerate „instagramabile”, prevăzute în documentația tehnică.
Sibienii prezenți la protestul pașnic au avut mici pancarte cu mesaje precum: „Fără betoane în natură”, „Păsările nu își fac cuib în beton” sau „Un copac tăiat azi este oxigenul lipsă de mâine”.
Proiect de peste 34 de milioane de lei pentru modernizarea parcului
Parcul Sub Arini, unul dintre simbolurile Sibiului încă din anul 1856, a devenit astfel subiect de dispută între administrația locală și mai mulți sibieni. Primăria Sibiu a lansat o licitație de peste 34 de milioane de lei pentru modernizarea spațiului verde, însă reprezentanții grupului civic susțin că lucrările ar putea afecta grav cei peste 200.000 de metri pătrați ai parcului.
Documentația scoasă la licitație prevede reabilitarea aleilor și separarea fluxurilor pietonale de cele velo, însă include și construcții noi care au ridicat semne de întrebare în rândul sibienilor. Printre acestea se numără un amfiteatru în aer liber, o pergolă realizată din beton armat și lemn, decorată cu piatră de râu, dar și un portal decorativ descris drept „instagramabil”.
Proiectul mai include refacerea scărilor și a tunelurilor existente, precum și amenajarea unui iaz artificial cu rol de ecologizare în apropierea pârâului Trinkbach.
Sibienii cer „Alternativa 0”
Reacția societății civile a venit rapid. Sibianul Adrian-Marian Chirciu a lansat pe 7 mai o petiție online împotriva proiectului și a organizat întâlnirea de sâmbătă din parc. La discuții au participat tineri, părinți și persoane vârstnice, preocupați de viitorul unuia dintre cele mai iubite locuri de relaxare din oraș.
„Milităm ferm pentru Alternativa 0. Aceasta înseamnă zero utilaje grele, zero excavări care distrug rădăcinile și zero suprafețe noi de pavaje sau betoane. Alternativa 0 presupune o abordare bazată exclusiv pe mentenanță, curățenie, respect pentru biodiversitate și îngrijirea ecosistemului existent, fără a transforma pădurea urbană într-un șantier”, se arată în inițiativa lansată de tânărul sibian.
Acesta susține că grupul civic nu se opune investițiilor sau fondurilor europene, ci cere ca acestea să fie folosite pentru întreținerea reală a parcului. „Nu blocăm fondurile, cerem folosirea lor responsabilă. Dorim ca banii să fie investiți în îngrijirea arborilor seculari, studii dendrologice, curățenie și iluminat neinvaziv, fără să afecteze nici măcar un centimetru de pământ viu”, mai transmite acesta.
Critici privind comunicarea dintre Primărie și cetățeni
În cadrul întâlnirii, Adrian Chirciu a criticat și lipsa unei comunicări reale între administrație și cetățeni. „Nu am văzut ca noi, cetățenii, să fim implicați cu adevărat. A fost o postare pe Facebook și un comunicat. Având în vedere că proiectul se va desfășura până în 2028, este clar că vorbim despre un șantier de lungă durată. Acesta este motivul pentru care ne-am adunat aici, să discutăm și să înțelegem ce se va întâmpla cu parcul”, a spus acesta în fața celor prezenți.
Profesor: „Parcul a fost creat fără să fie distrusă natura existentă”
La întâlnire a luat cuvântul și Constantin Rădulescu, un profesori sibian, care a vorbit despre istoria Parcului Sub Arini și despre importanța sa pentru oraș.
Potrivit acestuia, ideea amenajării parcului a apărut încă din anul 1834, într-o perioadă în care sibienii aveau puține locuri de promenadă. Profesorul a explicat că parcul a fost amenajat fără distrugerea vegetației existente, păstrând arborii deja prezenți în zonă.
„Parcul a fost făcut fără să taie ceea ce exista deja. Au rămas arinii, stejarii și carpenii, iar ulterior au fost aduse specii exotice care au crescut valoarea acestui spațiu verde. În prezent există aici 67 de specii de arbori, dintre care jumătate sunt exotici”, a explicat profesorul.
Printre arborii emblematici ai parcului se numără platanii plantați în jurul anului 1880 și exemplarele de ginkgo biloba, considerate rare și valoroase din punct de vedere botanic.
Dezbaterea privind viitorul Parcului Sub Arini continuă
Discuțiile despre modernizarea parcului rămân deschise, iar sibienii prezenți la întâlnire spun că își doresc un proces transparent și soluții care să păstreze caracterul natural și istoric al celui mai important parc din oraș.
Anunțuri gratuite din Maramures