Asta înseamnă că animalul periculos este încă liber și ar putea ataca și în alte localități, spun specialiștii harghiteni, care avertizează că un urs poate parcurge chiar și 60 de km într-o zi.
Este și cazul ultimului atac de luni din zona Cașinu Nou, unde a existat o aprobare de împușcare din partea primarului, însă legea permite extragerea animalului doar în următoarele 24 de ore după atac.
Locuitorii din Harghita și nu numai sunt terorizați de ani de zile de atacurile urșilor, problemă care putea fi parțial rezolvată prin legea de prevenție aprobată în luna aprilie de parlamentari.
Președintele Nicușor Dan a atacat însă legea la Curtea Constituțională pe motiv că intră în conflict cu legislația europeană, ceea ce-i nemulțumește profund pe harghiteni, precizează pentru Radio Târgu Mureș vicepreședintele CJ Harghita, Borboly Csaba, care este și membru în Comisia de specialitate de la Bruxelles:
,,Din păcate, în acest an am avut foarte multe atacuri și oameni uciși de urși dar, în acest moment, pot să vă spun, că nici un urs care a atacat un om încă nu a fost prins. Ursul nu stă acolo unde atacă o săptămână, două trei și așteaptă să vină vânătorul… Legea derogărilor, acum se află la Curtea Constituțională, cea care a fost inițiată de dl vice-prim ministru Tanczos Barna și atacată de Nicușor Dan, pe care noi, cei din județul Harghita l-am susținut tare și mult dar eu cred că acum a pierdut încrederea noastră, a populației din județul Harghita.”
Doi bărbați au fost răniți luni după ce au fost atacați de un urs, în zona Cașinu Nou din județul Harghita, pe o pășune renumită pentru creșterea animalelor.
De la începutul acestui an, aproape 300 de mesaje Ro-Alert au fost transmise în Harghita care semnalau prezența urșilor în localități. Peste 100 din acestea sunt de luna aceasta.
România cheltuie milioane de euro anual pentru pagubele produse de urs, în condițiile în care populația actuală de urs, de peste 12.000 de exemplare, depășește de trei ori numărul optim.
În plus, orice inițiativă privind selecția animalelor este blocată de ONG-uri de mediu, mai spune Borboly Csaba, care atenționează că nici relocarea nu rezolvă problema, ci o plasează altei comunități.
În plus, 86% dintre primari evită să ia decizii privind intervențiile, din cauza incertitudinii juridice.
Chiar dacă suprafața împădurită a crescut cu 17% în ultimii 10 ani în județul Harghita, tot nu au loc toți urșii în pădure, precizează Borboly:
,,Foarte mulți cred că urșii pot fi relocați. Și ce? Se va reloca problema. Apoi, cuantumul atacurilor și al pagubelor, înafara atacurilor la om și a rănilor provocate oamenilor, doar față de animale și agricultură se ridica la 5,5 milioane de euro estimați într-un singur an (2023-n.r.) și într-un singur județ. La nivel național, România s-a angajat la maximum 4.000 de exemplare. Cam la 800 ar fi numărul lor optim în Harghita unde sunt acum 2.500. problema este aceea că ursul nu este un animal comunitar. Ei au teritoriile lor. Acolo nu este democrație, iar urșii mai mici nu au loc în pădure.”
Borboly Csaba spune că împreună cu vicepremierul Tanczos Barna a solicitat ajutorul Comisiei Europene, dar și al statelor membre care controlează populația de urs din țările lor prin cote semnificative de vânătoare, pentru a sprijini inițiativa de a scoate și în România ursul de pe lista animalelor strict protejate.
Ursul va putea rămâne, în continuare, pe lista animalelor protejate, însă cu populația controlată.
Problema urșilor trenează de 10 ani în România, după ce Guvernul Cioloș a interzis vânătoarea și hrănirea animalelor în pădure, ceea ce a dus la înmulțirea necontrolată a ursului brun.
Anunțuri gratuite din Maramures