„Nu e suficient să purtăm pe piept o cruciuliță, dacă nu purtăm iubirea lui Hristos în inima noastră. Nu e suficient să citim Evanghelia acasă sau să auzim aici la biserică, dacă nu ne străduim să trăim Evanghelia în viața noastră, în viața de fiecare zi.” Este îndemnul adresat credincioșilor de Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, în cuvântul de învățătură rostit duminică, 1 noiembrie 2026, în localitatea Dumbrava, județul Cluj, unde a săvârșit Sfânta Liturghie cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la zidirea bisericii parohiale.
În Duminica a XXII-a după Rusalii, când a fost citită pericopa evanghelică a bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr, ierarhul a binecuvântat lucrările de renovare și înfrumusețare efectuate în ultimii ani la lăcașul de cult cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, după care a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, înconjurat de un sobor de clerici.
Din sobor au făcut parte preotul Dan Ionuț Lupuțan, protopopul de Huedin, preotul paroh Vlad Drînda, preotul pensionar Gavriilă Ștețcu, care a păstorit comunitatea în perioada 1977–1997, precum și alți preoți invitați.
După citirea pericopei evanghelice, Preasfințitul Părinte Samuel a rostit un cuvânt de învățătură în care a vorbit despre milostenie, credință și responsabilitatea față de aproapele. Ierarhul a atras atenția asupra indiferenței față de suferința semenilor:
„Dar tragedia lumii noastre în care trăim nu este numai existența sărăciei și a suferinței, ci eu cred că tragedia este obișnuința noastră cu suferința semenilor. Ne-am obișnuit să știm că există, dar, de fapt, noi ne vedem de ale noastre. De multe ori, ceea ce ne lipsește nu este posibilitatea de a-i ajuta pe asemenea noștri, ci inima care să simtă nevoia și durerea aproapelui. Cred că Dumnezeu nu ne cere să rezolvăm toate problemele câte există în lumea aceasta. De fapt, ar fi și imposibil. Nu putem noi să rezolvăm toate necazurile de care suferă toți oamenii de pe întregul glob pământesc. Cred însă Dumnezeu cu siguranță ne cere să nu rămânem nepăsători față de omul de lângă noi, față de omul pe care ni-l scoate Dumnezeu în cale.”
În continuare, Episcopul-vicar a subliniat că milostenia este o lucrare a inimii, iar credința autentică trebuie să se reflecte în viața de zi cu zi:
„Pilda bogatului nemilostiv ne arată deci că milostenia nu este un simplu gest exterior, ci o lucrare a inimii și o dovadă vie a credinței care este în inima omului. Deci nu doar faptul că ai scos din buzunar niște bani și ai pus în mâna cuiva. Dacă bănuțul acela nu e dat din inimă, atunci nu are nicio valoare. Cu alte cuvinte, nu semnele exterioare sunt cele care ne fac creștini autentici, ci transformarea lăuntrică prin harul și credința în Hristos. Și de asemenea nu e suficient să ne rugăm cerând lui Dumnezeu milă și iertare, dacă noi înșine nu suntem pregătiți să oferim semenilor noștri milă și iertare.”
Referindu-se la pericolul amânării pocăinței, ierarhul i-a îndemnat pe credincioși să nu amâne săvârșirea binelui, iertarea și îndreptarea propriei vieți:
„Apoi, un alt aspect pe care ni-l dezvăluie Evanghelia de astăzi este pericolul nepăsării și al amânării pocăinței. Vedeți? Omul acesta bogat nu s-a gândit să se pocăiască cât a trăit, însă după moarte s-a gândit la frații lui. A simțit că el nu mai are ce face, dar s-a gândit totuși la frații lui, să nu ajungă și ei ca și el. Bogatul însă a avut la dispoziție multe zile în care el putea milui pe acest sărac Lazăr, dar nu a făcut-o. Abia după moarte a înțeles ceea ce trebuia să înțeleagă în timpul vieții sale. De aceea Evanghelia este un îndemn la pocăință acum, astăzi, nu mai târziu, nu mâine. Să nu amânăm a face binele pe care îl putem face astăzi. Să nu amânăm iertarea, să nu amânăm să ne cerem iertare, să nu amânăm să iertăm pe cei care ne cer iertare, să nu ne amânăm îndreptarea, pentru că mâine nu mai știm ce o să mai fie cu viața noastră sau cu viața semenilor noștri. Dacă Dumnezeu ar cerceta astăzi, acum inima mea, oare ce ar găsi acolo? Ar găsi oare milă? Sau nepăsare? Ar găsi iubire față de semeni? Sau judecată față de semeni? Ar găsi iertare sau răutate?”
Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul vocal „Theotokos” din Cluj-Napoca, dirijat de dr. Silviu Bălan.
În cadrul Sfintei Liturghii, la momentul rânduit, din încredințarea Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul l-a hirotonit întru diacon pe teologul Nicolae-Viorel Codreanu. Acesta urmează să fie hirotonit preot pe seama Parohiei Mogoșeni, din Protopopiatul Năsăud.
La finalul slujbei, preotul paroh Vlad Drînda a adresat un cuvânt de mulțumire ierarhului pentru prezență, slujire și binecuvântare, într-un moment aniversar important pentru comunitatea parohială.
În semn de apreciere pentru implicarea în realizarea lucrărilor de renovare și înfrumusețare a bisericii, din încredințarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul l-a hirotesit sachelar, cu dreptul de a purta brâu albastru, pe părintele paroh Vlad Drînda.
De asemenea, pentru implicarea în viața Bisericii, epitropul parohiei, Mihai Bodea, a fost distins cu Ordinul „Mihai Vodă”, iar alți binefăcători au primit diplome de aleasă cinstire.
La slujba arhierească au participat oficialități locale și numeroși credincioși, mulți dintre aceștia îmbrăcați în straie populare, care au luat parte la sărbătoarea prilejuită de împlinirea unui secol de la zidirea bisericii din Dumbrava.
Scurt istoric
Construcția bisericii ortodoxe cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Dumbrava, județul Cluj, a început în anul 1925, prin osteneala credincioșilor ortodocși din sat, și a fost finalizată în anul 1926.
Între anii 1957 și 1960, lăcașul de cult a trecut printr-un amplu proces de renovare, realizat prin jertfelnicia credincioșilor și cu implicarea preotului paroh Vasile Roșescu.
În anul 1982, a fost finalizată pictura bisericii, realizată de pictorul Mircea Cîmpian.
Un moment deosebit din viața comunității a avut loc la 19 septembrie 1982, când vrednicul de pomenire Arhiepiscop Justinian Chira, pe atunci Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a săvârșit slujba de târnosire a bisericii.
Din anul 2025, Parohia Ortodoxă Păniceni, cu filia Dumbrava, este păstorită de părintele Vlad Drînda. Începând din vara aceluiași an, sub coordonarea sa, au fost demarate lucrări de renovare și înfrumusețare a bisericii, care au vizat drenarea apelor pluviale, refacerea pereților și a pardoselii, înlocuirea instalației electrice și achiziționarea de mobilier bisericesc sculptat în lemn masiv. Lucrările au fost realizate cu sprijinul credincioșilor și al binefăcătorilor parohiei.
Text: Viorica Văscu și Marian Șomlea
Mai multe fotografii AICI
Anunțuri gratuite din Maramures