CV-ul trimis într-un post nepotrivit, pozele de la nuntă și paginile în plus îi pot scoate pe candidați din cursă înainte de interviu. Ce urmăresc recrutorii din Sibiu.
Un recrutor se uită 10, maximum 15 secunde pe un CV înainte să decidă dacă îl citește mai departe, iar pentru tinerii fără experiență aceste secunde contează și mai mult.
Am stat de vorbă cu recrutorii de la Atom HR și Job Connect și am cerut date de la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Sibiu într-o perioadă în care, spun recrutorii, mulți absolvenți de facultate nu își găsesc de lucru în domeniul lor, iar unii se reprofilează ca electricieni, instalatori sau alți meseriași (citiți aici articolul despre facultăți și meseriile căutate – Mulți absolvenți de facultate la Sibiu, puține joburi în domeniu: unii se reprofilează ca meseriași, pe salarii de peste 1.000 de euro).
Recrutorii explică ce caută într-un CV, ce greșeli îl trimit direct în baza de date și cum pot compensa tinerii lipsa experienței.
În evidențele AJOFM Sibiu figurează 912 tineri sub 25 de ani și 475 între 25 și 29 de ani, iar agenția pune CV-ul slab realizat printre cele mai frecvente motive pentru care tinerii nu reușesc să se angajeze. La nivel național, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) anunța pe 14 octombrie 32.246 de locuri de muncă vacante. Doar 2.123 dintre ele cer studii superioare, iar 17.301, mai mult de jumătate, sunt pentru oameni fără studii sau cu studii primare ori gimnaziale.
Mulți tineri care își caută primul loc de muncă își imaginează că CV-ul lor e citit cu atenție, rând cu rând. Virgil Aldea, care lucrează de 20 de ani în resurse umane și conduce firma de recrutare Atom HR din Sibiu, spune că lucrurile nu stau așa:
„Un recrutor stă 10, maxim 15 secunde pe un CV. La prima vedere, dacă CV-ul ăla îmi atrage atenția în alea 15 secunde, ok, îl opresc (…) și încep să mă uit cu atenție la ce a scris în CV. Dacă în primele 15 secunde nu se aliniază cu ce caut eu pentru poziția pe care o am în recrutare, intră în baza de date, merge mai departe.”
În aceste câteva secunde se decide dacă un candidat ajunge la interviu. Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Sibiu pune CV-ul slab realizat printre cele mai frecvente motive pentru care tinerii nu reușesc să se angajeze.
Unii candidați vin la Atom HR cu CV-ul gata făcut, alții îl completează acolo. „La noi, unii dintre ei n-au completat un CV în viața lor. Nu știu cu ce se mănâncă, nu știu cum să completeze, ce să treacă și atunci, nu de puține ori, îi ajutăm”, spune Aldea. Chiar și specialiștii cu experiență primesc observații: „Nu așa trebuie să arate CV-ul. Uite, mai tăiem, mai adăugăm.”
Am adunat sfaturile recrutorilor de la Atom HR și Job Connect despre ce caută ei într-un CV și ce îl trimite direct în baza de date.
Ce urmărește un recrutor când vede un CV: primele 15 secunde decisive
La un candidat cu experiență, primul lucru la care se uită Virgil Aldea este cât a stat omul la fiecare loc de muncă. La un tânăr care abia a terminat studiile, criteriile sunt altele: „Mă interesează ce studii are, unde a terminat și ce își dorește (…) să facă și pe unde sunt așteptările salariale.”
Apoi, recrutorul caută câteva cuvinte-cheie legate de post. Acesta dă exemplul unui post de inginer de proces: se uită dacă omul a lucrat efectiv pe proces sau doar în calitate ori industrializare, și cât timp, pentru că un client poate avea buget doar pentru un junior. Cuvintele-cheie contează, spune el, „dar care se raportează la poziția căutată”.
Pozele de la nuntă și CV-ul de 5 pagini, principalele greșeli ale candidaților
Un CV prea lung. În funcție de experiență, CV-ul nu ar trebui să depășească două, cel mult trei pagini. „Cele mai elaborate CV-uri sunt (…) de regulă ale studenților. Deci ultima dată, ultimul CV văzut de la un student cred că avea 5 pagini. Deci el a scris acolo tot ce a făcut, toate proiectele (…). Adică chiar nu interesează, nu știu, notele din anul II de facultate sau ce proiect am făcut eu cu profesorul Nu-știu-care”, spune recrutorul.
Descrieri vagi. Titlul postului și numele firmei nu spun aproape nimic. Ximena Potopea, care face recrutare la Atom HR, spune că din CV trebuie să reiasă ce știe omul să facă: dacă vorbește o limbă străină, ce programe știe să folosească, ce a lucrat exact la fiecare firmă. „De exemplu, scrie reprezentant tehnic vânzări și doar numele companiei. Ok, dar ce ai vândut până la urmă, înțelegi? CV-ul e bine să fie nici foarte stufos, nici foarte simplist (…).” Pe scurt, spun recrutorii: detalii tehnice, „nu povești”.
Poza nepotrivită. Nu pui poza de la nuntă sau de la masă, cu paharul de vin în față, spune Aldea. „Mai bine te duci. Te costă 40 de lei. (…) îți faci o poză frumoasă digital, pe care o pui pe CV.”
Greșelile de scriere. Greșelile gramaticale și de ortografie se observă, chiar dacă nu orice recrutor e la fel de atent. Diacriticele sunt opționale, dar trebuie folosite consecvent: dacă începi fără ele, continui fără ele. „Și dacă văd un CV structurat, ok. Ăsta e un om atent la detalii, meticulos”, spune Virgil Aldea.
Grija exagerată pentru format. Mulți candidați se scuză că nu au CV-ul în format Europass. „Nu contează formatul”, spune recrutorul. Contează ca informația să fie organizată, curată și ușor de parcurs.
Nu ai experiență? Ce poți pune în CV
Pentru un tânăr, internshipul, practica și voluntariatul țin locul experienței profesionale, cu condiția să fie descrise concret.
Virgil Aldea spune că îl interesează dacă tânărul a făcut internship și ce a avut de făcut acolo. La voluntariat, vrea să știe unde și cu cine a lucrat: „Asta spune ceva despre tine.”
Marian Mihai Bejinariu, care conduce firma de recrutare Job Connect din 2007, a observat în aproape 20 de ani de CV-uri că tinerii care au făcut voluntariat se raportează un pic diferit la un loc de muncă: „Nu e ca și cum ar fi primul job atunci când cineva se apucă și face lucruri dintr-o zonă de altruism sau din principii morale de a ajuta, de a pune, eu știu, energie, timp pentru oameni pe care nici măcar nu-i cunoaște.”
Practica din facultate sau din școala profesională trebuie și explicată. AJOFM notează că mulți tineri nu știu să spună ce au învățat în practică, iar engleza slabă și lipsa abilităților de comunicare îi elimină rapid, mai ales la interviurile din retail și logistică.
Iar dacă ajungi la interviu, lipsa experienței poate fi transformată într-un argument. Marian Mihai Bejinariu spune că, dacă ar fi din nou tânăr, i-ar spune angajatorului, cu „o încredere nebună”, că are un avantaj: „un credit de timp uriaș în comparație cu orice alt candidat (…) care e deja cu experiență, care poate a învățat anumite lucruri într-o altă companie și care va fi greu să le schimbe”. Și ar adăuga: „Eu sunt ca un teren fără buruieni.” Pe un astfel de teren, spune el, se pot planta comportamente și abilități.
Ce mai poate compensa lipsa experienței? „Probabil cu foarte mult entuziasm, cu foarte multă tenacitate, cu o energie debordantă, cu capacitatea de a vorbi către un angajator”, spune el.
30 de candidați pentru un post de pilot: niciunul nu era calificat
Numărul mare de candidaturi nu garantează însă și obținerea unui loc de muncă. Emanuel, un tânăr de 23 de ani din Sibiu, a trimis aproximativ 500 de CV-uri în nouă luni și a fost chemat la doar trei interviuri. Deși are un master în business și cunoaște limba germană la nivel C2, a reușit în cele din urmă să se angajeze printr-o recomandare. (povestea lui, aici Un tânăr din Sibiu a trimis 500 de CV-uri și a fost chemat la doar trei interviuri. De ce se angajează tot mai greu începătorii)
Una dintre cele mai frecvente greșeli nu ține de CV, ci de locul unde îl trimiți. Virgil Aldea își amintește de un anunț pentru un post de pilot comercial: „Am avut vreo 30 de aplicanți. Evident că niciunul nu era pilot comercial.”
Marian Bejinariu spune că unele platforme de joburi îi încurajează pe candidați să aplice la cât mai multe anunțuri, ca să-și crească șansele. Rezultatul: pe astfel de platforme, sub 3–5% dintre aplicanți erau oameni cu care merita măcar o discuție. În plus, unele firme folosesc programe automate care triază candidații după răspunsurile lor. Nu e însă convins că un astfel de „roboțel” îl poate citi corect pe un om: „Dacă un interviu e făcut de un robot, poate că sunt lucruri pe care nici măcar nu știe să le întrebe sau să le vadă foarte bine într-un CV.”
La aceeași concluzie a ajuns și Julia, 24 de ani, absolventă de master, care a aplicat la peste 100 de posturi și acum încearcă să-și îmbunătățească CV-ul: „Trebuie totuși ca toată lumea să își filtreze joburile la care aplică să fie măcar pe profilul lor, altfel nu poți să ai pretenția de a fi sunat dacă nu ai pregătire în domeniu.”
Vin la interviu fără să știe nimic despre firmă
Ultimul pas îl ratează mulți candidați: documentarea. Marian Bejinariu spune că întâlnește foarte des candidați care nici măcar nu citesc despre companie sau despre post și așteaptă ca totul să se lămurească la interviu, față în față, online sau la telefon.
Corect e să spunem și că regula nu e respectată doar de candidați. Recrutorul de la Job Connect recunoaște că există și angajatori care nu citesc CV-urile nici măcar atunci când au interviurile programate, ceea ce el numește lipsă de respect față de candidat.
Cum să faci un CV care atrage atenția
- Are cel mult două-trei pagini.
- Spune concret ce ai făcut la fiecare loc de muncă, în practică sau în voluntariat, nu doar titlul și firma.
- Include limbile străine și programele pe care le știi folosi.
- Are o poză făcută pentru CV, nu una de la petrecere.
- Nu are greșeli de scriere, iar diacriticele sunt folosite consecvent.
- E organizat și aerisit; formatul exact, inclusiv Europass, nu contează.
- E trimis doar la anunțuri care se potrivesc cu studiile și experiența ta.
- E urmat, înainte de interviu, de câteva minute petrecute citind despre firmă și despre post.
Comentarii
Anunțuri gratuite din Maramures