Comisia Europeană a anunţat că un oraș din România va deține în 2034 titlul de Capitală Europeană a Culturii. Primele candidaturi ar urma să fie depuse în toamna lui 2028, iar orașele finaliste vor fi cunoscute în 2029. Noul cadru al competiției pune un accent mai mare pe proiectele cu efecte pe termen lung, precum și pe implicarea tinerilor și a societății civile. Capitala Culturală a Europei în 2034 va fi cea de-a treia din istoria României.

Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii în 2007, alături de Luxemburg, iar Timișoara a deținut titlul în 2023, alături de Veszprém și Elefsina.

Capitala Europeană a Culturii nu va mai fi privită doar ca un program concentrat într-un singur an, ci ca un angajament pe termen lung, cu rezultate care vor fi evaluate și după anul în care orașul deține titlul. De respectarea angajamentelor asumate va depinde și acordarea Premiului „Melina Mercouri”, numit după ministrul grec al Culturii care a propus programul în 1985, potrivit Digi24.ro.

Ministerul Culturii analizează și un mecanism prin care proiectele dezvoltate de orașele candidate să poată fi continuate chiar și după încheierea competiției. „Orașele care investesc timp, energie și idei într-o candidatură trebuie să poată păstra ceva din această muncă, chiar dacă nu câștigă titlul. De aceea, analizăm un mecanism prin care programele dezvoltate pentru candidatură, cel puțin de orașele finaliste, să poată fi implementate parțial și după competiție”, transmite Ministerul Culturii.

Cluj-Napoca, principala favorită

Fostul oraş candidat pentru titlul din 2021, Cluj-Napoca, pleacă cu cele mai multe atuuri. Proiecte dezvoltate atunci au continuat să prindă viață și după încheierea competiției. Ministerul Culturii pregătește, în paralel, Strategia Națională a Culturii 2027-2034, perioadă care se suprapune cu etapa de pregătire și desfășurare a competiției pentru Capitala Europeană a Culturii din 2034. „Avem în pregătire Strategia Națională a Culturii 2027-2034, perioada competiției pentru Capitala Europeană a Culturii 2034. Cele două trebuie să se susțină reciproc: orașele candidate au nevoie de un cadru național coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică: participare culturală, spații de proximitate, proiecte intergeneraționale, comunități mai reziliente”, a declarat ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan.

Link sursă




Anunțuri gratuite din Maramures

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *