Un
traseu ce include cetatea dacică Bănița și Cheile Băniței a
fost deschis pentru turiști începând cu data de 1 august.
Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, în parteneriat cu
Primăria Comunei Bănița, Parcul Natural Gradistea
Muncelului-Cioclovina , Regia Nationala a Padurilor – Romsilva și
Serviciul Public Județean Salvamont Hunedoara, pune la dispoziția
publicului traseul tematic „Cetatea Bănița”, realizat pentru a
facilita orientarea vizitatorilor și pentru a oferi informații
utile privind parcurgerea traseului și recomandările necesare unei
vizite în siguranță, anunță Muzeul
Civilizației Dacice și Romane Deva, pe pagina de Facebook a
instituției.
Traseul are o lungime de 0,57 km, un timp estimat de parcurgere de
aproximativ 40 de minute (dus), o diferență de nivel de 104 m și
un grad de dificultate mediu.
Accesul către cetate presupune traversarea Cheilor Băniței și
continuarea traseului prin pădure, pe un drum în pantă. Pentru o
experiență plăcută și sigură, recomandăm echiparea
corespunzătoare, respectarea marcajelor și a indicațiilor de pe
traseu, precum și protejarea patrimoniului cultural și a mediului
natural.
Foto: © Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva
Din 1999, Bănița a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO,
alături de alte cinci cetăți dacice din Munții Orăștiei, însă
până acum cetatea a rămas inaccesibilă
turiștilor.
Un loc strategic al dacilor
Cetatea
Bănița, „prin poziția ei strategică deosebit de favorabilă,
era menită să controleze Valea Jiului și Pasul Vulcan, iar la
nevoie să bareze drumul unui dușman ce ar fi intenționat să
pătrundă dinspre sud în zona Munților Sebeșului. Fortificația
de la Bănița constă dintr-un val de pământ și piatră, un zid
de piatră locală și ziduri de calcar fasonate”, informa
istoricul Ion Horațiu Crișan, (Civilizația geto-dacilor, vol. 1,
București, 2008).
Lucrările realizate de daci au fost însă de o mai mare
anvergură, informează cercetătorul științific Daniel Iancu: un
zid în lungime de 115 metri apăra prima terasă, care avea în
extremitatea nord-estică intrarea constituită dintr-o „poartă
monumentală cu trepte de calcar încadrate de balustrade din
andezit”. Pe a doua terasă era amenajată o incintă de
aproximativ 20 x 17 metri, înconjutată de un zid de 1,4 metri
grosime. Acropola, cu poziția ei dominantă, avea o formă
trapezoidală.
Istoricul Téglás Gábor amintea cetatea în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea, afirmând că a fost „grav afectată de
construirea căii ferate dintre Simeria și Petroșani, în perioada
1868 -1869. Atunci au fost dislocate din ziduri numeroase blocuri de
calcar și au dispărut mai multe dintre terasele de la poalele
dealului.
Mai multe pentru tine…
Anunțuri gratuite din Maramures