The King e la Sibiu – Sibiu 100

The King este la Sibiu: Graham Jarvis, între legendă și electricitate

L-am văzut prima dată pe stradă, în centrul Sibiului, îmbrăcat lejer, cu pasul unui om care se simte acasă oriunde ar merge. Graham Jarvis — “The King”, așa cum îl numesc fanii hard enduro-ului din toată lumea — venise mai din timp în oraș, cu multe zile înaintea startului de la Red Bull Romaniacs, programat pentru finalul lunii iulie. Nu a venit să se relaxeze, ci să se antreneze pe traseele din jurul orașului și, mai ales, să testeze noua sa motocicletă electrică, Jarv-e, cu care va concura anul acesta în clasa Gold.

Ne-am oprit, am făcut un selfie și, așa cum se întâmplă mai rar, i-am cerut pe loc un interviu. Peste doar două zile aveam deja o întâlnire stabilită. Ne-am prezentat la tabăra de bază — spațiul închiriat pe durata evenimentului la Sibiu — și l-am găsit relaxat, în plină recuperare după câteva ore bune de antrenament prin pădurile din jurul orașului. Microbuzul lui, plin de abțibilduri și amintind de nenumărate curse câștigate, ascundea în spate un adevărat arsenal: unelte, echipamente, piese de schimb și două motociclete de antrenament, gata oricând de treabă.

“Sibiu it is a place to be”

ne-a spus zâmbind, aproape ca un motto personal. Trasee de trial, oameni de treabă, evenimente în fiecare zi, mâncare bună. Pentru Graham Jarvis, Sibiul nu mai e de mult doar locul unei curse — e aproape o a doua casă.

De la trial la hard enduro: povestea unui pionier

Jarvis a urcat prima oară pe o motocicletă în 1985.

“Am început să merg pe motocicletă în 1985, cu mult timp în urmă, și atunci se practica trial — trialul era un sport mult mai mare, hard enduro-ul nici nu exista”,

povestește el.

A concurat la evenimente locale în Anglia, a câștigat campionatele de tineret la trial, iar pe la 17-18 ani a luat decizia care i-a schimbat viața: să transforme pasiunea într-o carieră. I-au trebuit însă cinci ani de muncă până să obțină rezultate și să devină profesionist.

Trecerea spre hard enduro a venit la finalul lui 2005, când cariera lui în trial — ajunsese numărul patru în lume — începea să apună.

“Am început să merg de plăcere, pentru distracție”,

spune el.

Pe atunci erau puține curse și puțini profesioniști: România, Erzbergrodeo, Hell’s Gate. Momentul de cotitură a venit odată cu internetul — clipurile pe YouTube și, mai târziu, pe Facebook, i-au adus mii de urmăritori și, spune el cu mândrie reținută, au contribuit la creșterea întregului sport. “Cred că am ajutat sportul ăsta să crească”, spune fără ezitare unul dintre puținii pionieri autentici ai disciplinei.

Vârsta e doar un număr — dar … care se simte

Astăzi, hard enduro-ul atrage tot mai mulți tineri talentați. L-am întrebat dacă e obligatoriu să începi de mic ca să ajungi în vârf. Răspunsul lui e limpede: nu vârsta contează cel mai mult, ci determinarea și mentalitatea corectă. Cei care vin din trial au un avantaj clar, pentru că se adaptează mai ușor, dar drumul spre performanță ține în primul rând de dăruire, fitness și experiență acumulată în timp.

Când vine vorba despre ce îl diferențiază de ceilalți piloți talentați, Graham nu caută un răspuns spectaculos: e o combinație de tehnică, fond de antrenament și, spune el sincer, o luptă din ce în ce mai grea cu propriul corp.

“Fitness-ul e o provocare mai mare acum, la vârsta mea, ca să rămân aproape de vârf”, recunoaște el.

Dacă altădată câștiga timp și energie datorită tehnicii fine învățate din trial, acum lucrurile s-au echilibrat — și fiecare secundă contează mai mult ca oricând.

Antrenamentele, aproape zilnice în perioada premergătoare unei curse ca Romaniacs, înseamnă sesiuni de aproximativ două ore pe motocicletă, completate de muncă la sală și, la fel de important, de pregătire mentală.

Jarv-e: revoluția electrică Made in Austria

Cu multă mândrie, dar și cu seriozitatea unui om care a investit luni întregi de muncă, Graham ne-a prezentat noua sa motocicletă electrică. Anul acesta, el va fi primul care încearcă să termine clasa Gold la Romaniacs pe o motocicletă electrică.

“Am văzut viitorul acum cinci ani”, spune el. “Am căutat mereu oportunități, iar acum oportunitatea asta a venit.”

Proiectul a pornit imediat după finalul sezonului trecut, în colaborare cu un producător austriac care lucra deja de câțiva ani la o astfel de motocicletă — inclusiv o participare anterioară la Romaniacs în clasa electrică, trecută atunci aproape neobservată. În ultimele opt luni, dezvoltarea a fost dusă la un nivel nou, cu progrese importante și la nivelul tehnologiei bateriilor. Anul acesta este unul de cotitură: pentru prima dată, motocicletele electrice sunt acceptate în campionatul FIM.

Jarv-e este marca lui proprie — Graham este el însuși parte din afacere, nu doar pilotul care o testează. Motocicleta cântărește 100 de kilograme, cu aproximativ 20 de kilograme mai puțin decât variantele pe benzină sau alte modele electrice de pe piață. Fără ambreiaj, fără schimbător de viteze — doar frână față, frână spate și accelerație, exact ca la un MTB, ceea ce o face mult mai accesibilă pentru cei care abia încep acest sport. Suspensia este ajustată pentru noua greutate, iar autonomia bateriei variază între 50 și 100 de kilometri, în funcție de stilul de condus — suficient, spune el, ca să poată fi parcursă întreaga distanță a cursei, ceea ce anul acesta reprezintă marele salt înainte.

La stațiile de realimentare, acolo unde ceilalți piloți schimbă combustibilul, Graham va schimba pur și simplu bateria. Mentenanța e simplificată — fără ambreiaje sau pistoane de schimbat — iar din punct de vedere al prețului, o motocicletă electrică e comparabilă cu una pe benzină, cu avantajul că poți începe cu un model mai accesibil și-l poți upgrada ulterior. Deocamdată, foarte puțini concurenți vor porni pe electric în clasa Gold, dar Jarvis nu vrea tratament special — vrea doar să fie acceptat în clasa normală, alături de restul piloților.

Red Bull Romaniacs din Carpați, cel mai dur concurs din lume

Cu aproape 20 de ani de prezență constantă la Sibiu — de fapt, aproape în fiecare ediție începând din 2008 — Graham Jarvis cunoaște traseele din munți poate mai bine decât mulți localnici. Ce face Red Bull Romaniacs atât de dificilă? Dealurile uriașe, serpentinele nesfârșite, coborârile lungi și, mai ales, formatul de patru zile — singura cursă de acest fel din calendar.

“E dificil pentru mine, cu recuperarea, la vârsta mea”, recunoaște el simplu, dar adaugă imediat: e exact acest amestec de terenuri și lungimea zilelor de concurs care fac din Romaniacs o cursă cu adevărat unică.

spune Graham Jarvis cu emoție

Palmaresul vorbește de la sine: șapte victorii la Romaniacs, cinci la Erzbergrodeo. Mai are Graham acest obiectiv în minte?

“Nu e imposibil, dar e foarte greu”, spune el cu realism, adăugând cu un zâmbet că, dacă rămâi în cursă și ceilalți au probleme, orice se poate întâmpla — până la urmă, e și puțin despre noroc.

Despre organizarea evenimentului, Jarvis are cuvinte de laudă pentru Martin Freinademetz și echipa lui, care au dezvoltat cursa constant în ultimele două decenii: navigația s-a îmbunătățit considerabil odată cu tehnologia GPS, iar formatul de bază a rămas fidel spiritului inițial, doar rafinat de-a lungul anilor.

Natură, riscuri și un sport care nu se scuză

Întrebat despre impactul asupra mediului — o critică frecventă adusă sporturilor motorizate — Graham răspunde cu convingere: organizatorii lucrează pentru a minimiza daunele, iar motocicletele electrice ar putea ajuta suplimentar, prin zgomotul redus. Comparativ cu defrișările industriale, spune el, impactul unei curse ca Romaniacs este nesemnificativ.

Despre riscuri și frică, Jarvis vorbește cu calmul unui om care a învățat să le gestioneze prin experiență: calculezi riscul, iei decizii îndrăznețe doar atunci când te simți sigur pe viteză și pe ce vezi în fața ta, și încerci să păstrezi totul cât mai previzibil posibil.

Despre accesibilitatea sportului pentru tinerii fără sponsorizări mari, mesajul lui e limpede:

nu echipamentul cel mai scump face diferența, ci munca, fitness-ul și tehnica. Poți începe cu o motocicletă mai simplă, poți câștiga curse mai mici și poți urca treptat — talentul și determinarea contează mai mult decât bugetul.

Fără regrete, doar noi provocări

Când l-am întrebat ce sfat i-ar da tânărului Graham, aflat la prima lui linie de start la Romaniacs, răspunsul a venit simplu și sincer: să se bucure mai mult de fiecare moment. A făcut-o, spune el, dar recunoaște, fără să caute cuvinte mari, că lucrurile ar fi putut merge și mai bine.

Ce îl mai motivează, după atâtea victorii și podiumuri? Pentru un om de 51 de ani, simpla finalizare a unei curse de patru zile în Carpați e deja o realizare. Dar motorul adevărat al motivației lui rămâne noutatea: să fie primul care termină clasa Gold pe o motocicletă electrică, într-un moment în care dezvoltarea motoarelor pe combustie a atins un platou.

“E ceva nou și captivant. Caut mereu provocări noi”, s

pune el, cu energia unui om care abia își începe cariera, nu unul care se apropie de finalul ei.

Iar despre Sibiu și comunitatea locală, Graham are un mesaj cald pentru cititorii noștri: piloții apreciază enorm faptul că au fost primiți în oraș, iar astăzi, spune el, aproape toată lumea îi întâmpină cu bucurie și ospitalitate — o primire pe care o simte oriunde merge în lume, dar care la Sibiu are ceva aparte.

51 — vârsta la care continuă să concureze la cel mai înalt nivel din hard enduro, un sport considerat unul dintre cele mai solicitante fizic și mental din lume.

7 — numărul de victorii obținute la Red Bull Romaniacs, cursa considerată cea mai dură din lume.

5 — numărul de titluri câștigate la Erzbergrodeo, în Austria, una dintre celelalte mari competiții de hard enduro.

~20 — anii de prezență constantă la Romaniacs, aproape în fiecare ediție începând din 2008.

1 — este singurul pilot care va concura în clasa Gold pe o motocicletă complet electrică, Jarv-e, marca sa proprie, dezvoltată în Austria.

Unstoppable – de neoprit

Povestea lui Graham Jarvis nu e doar povestea unui campion — e povestea unui om care, la 51 de ani, refuză să creadă în bariere. E genul de om care, în loc să se oprească atunci când limitele par atinse, alege să le împingă mai sus, lăsând mereu loc de dezvoltare, pentru el și pentru sportul pe care l-a ajutat să crească.

Și tocmai de aceea, pentru comunitatea din Sibiu, prezența unor campioni ca Graham Jarvis nu este doar o onoare, ci o bucurie autentică. Îi primim în oraș, îi vedem antrenându-se pe traseele din jur, le zâmbim la o cafea sau la un selfie pe stradă — și, an de an, redescoperim de ce merită să-i susținem cu toată inima pe track-urile Red Bull Romaniacs. Pentru că oameni ca el ne amintesc ceva simplu, dar esențial: că determinarea, dăruirea și curajul de a începe mereu ceva nou nu au vârstă și nu cunosc limite.

Așa că, atunci când Graham Jarvis va porni pe Jarv-e în cursă la finalul lunii iulie, îl vom aștepta din nou pe trasee, alături de sute de oameni din Sibiu și din toată lumea — pentru a-l încuraja, pentru a-i fi alături și pentru a fi, măcar pentru câteva zile, parte din povestea unui om de neoprit.

Interviu realizat în Sibiu, în perioada de pregătire dinaintea ediției din acest an a Red Bull Romaniacs – Unstoppable