La numai trei săptămâni după ce UDMR explica oficial că programele de sprijin pentru crescătorii de porci și bovine au trebuit mutate în Parlament deoarece „Guvernul interimar nu avea competența de a le adopta”, Executivul demis condus de Ilie Bolojan a aprobat prin Hotărâre de Guvern o schemă de ajutor pentru producătorii de cartofi.
Programul, propus de Ministerul Agriculturii condus interimar de vicepremierul UDMR Tánczos Barna, are un buget de 26,625 milioane de lei și prevede plăți de până la 300 de euro pe hectar. Schema se aplică la nivel național, însă are o miză deosebită în Covasna și Harghita, două dintre principalele bazine ale culturii cartofului și județe în care UDMR domină politic. La ediția din 2024, numai Covasna a atras, potrivit Direcției Agricole județene, aproximativ 54% din toate sumele efectiv plătite în țară prin program.
Guvernul demis a aprobat joi, 20 august, schema „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum” în anul 2026. Programul a fost adoptat la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și prevede un sprijin de maximum 300 de euro pentru fiecare hectar cultivat cu cartof de consum, proporțional cu suprafața efectiv cultivată.
Bugetul total este de 26,625 milioane de lei. Beneficiarii pot fi producători agricoli persoane fizice cu atestat de producător, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și familiale, precum și persoane juridice.
Același UDMR spunea în iulie: Guvernul nu are competență să adopte ajutoare pentru fermieri
Decizia este interesantă în raport cu poziția exprimată chiar de UDMR cu mai puțin de o lună în urmă.
Pe 31 iulie, Uniunea anunța adoptarea în Camera Deputaților, în sesiune extraordinară, a unui pachet legislativ privind sprijinirea crescătorilor de porcine și bovine.
Cele trei acte fuseseră inițiate tot de ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, și au fost transformate în inițiative legislative ale parlamentarilor UDMR.
Explicația oferită oficial de Uniune pentru alegerea traseului parlamentar era că proiectele au fost depuse în Parlament „întrucât Guvernul interimar nu avea competența de a le adopta”.
Acum, Guvernul este în aceeași situație constituțională, însă schema pentru producătorii de cartofi a fost adoptată direct prin Hotărâre de Guvern. Moțiunea de cenzură a trecut cu 281 de voturi, iar potrivit art. 110 alin. (4) din Constituție, după încetarea mandatului, Guvernul îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice până la depunerea jurământului de către noul Cabinet.
Ministerul Agriculturii este condus interimar de Tánczos Barna
Schema este adoptată la propunerea unui minister condus chiar de un reprezentant UDMR. Vicepremierul Tánczos Barna a preluat interimar Ministerul Agriculturii după retragerea miniștrilor PSD din Cabinet, în aprilie. Președintele Nicușor Dan a semnat atunci numirile miniștrilor interimari, Tánczos preluând portofoliul de la Florin Barbu.
Cartoful s-a numărat încă de la început printre prioritățile anunțate de noul șef interimar al Agriculturii. Pe 29 aprilie, înainte ca Guvernul să fie demis, Tánczos declara că schemele pentru cartofi și usturoi sunt forme de sprijin „deja uzuale” și că sunt aprobate aproape anual. El intenționa ca actele să fie trecute prin Guvern înaintea moțiunii de cenzură.
Hotărârea privind cartoful nu a mai fost însă adoptată atunci. În iunie, după demiterea Cabinetului Bolojan, Tánczos anunța că proiectul pentru cartofi era singurul dintre actele pregătite anterior care nu trecuse de Guvern și susținea chiar o creștere mult mai mare a ajutorului: de la 200 la 800 de euro pe hectar. Varianta adoptată acum de Executiv s-a oprit la 300 de euro/hectar.
Covasna a atras aproximativ 54% din banii plătiți la ediția din 2024
Schema se aplică pe întreg teritoriul României și nu rezervă fonduri pentru anumite județe. Experiența edițiilor anterioare arată însă o concentrare extrem de puternică a beneficiarilor în Covasna.
Potrivit datelor Direcției pentru Agricultură Județeană Covasna, citate de presa locală, în programul din 2024 au primit bani 1.229 de producători din județ, pentru o suprafață totală de 6.521,241 hectare.
Valoarea sprijinului plătit fermierilor covăsneni a fost de aproape 6,49 milioane de lei. Directorul DAJ Covasna, Kozma Béla, arăta că județul a absorbit astfel circa 54% din totalul sumelor efectiv plătite la nivel național prin programul pentru cartof din 2024.
Concentrarea nu a fost o excepție. În 2023, tot potrivit DAJ Covasna, 1.141 de producători din județ au primit aproximativ 5,9 milioane de lei. Ei reprezentau aproape jumătate dintre beneficiarii programului din întreaga țară, iar valoarea sprijinului atras de Covasna se apropia de 60% din totalul național.
Programul din 2024 prevedea, la nivel național, un sprijin de 200 euro/ha, iar Guvernul a suplimentat ulterior bugetul pentru plata integrală a beneficiarilor.
Și Harghita rămâne unul dintre marile bazine ale cartofului
În Harghita, un alt județ în care UDMR deține tradițional o poziție politică dominantă, cultura cartofului ocupă în 2026 aproximativ 5.000 de hectare, potrivit datelor prezentate în Colegiul Prefectural.
Suprafața a scăzut de la aproximativ 5.900 de hectare în 2025, însă cultura rămâne una dintre cele caracteristice agriculturii județului.
Covasna și Harghita fac parte de mult timp dintre zonele importante pentru producția de cartofi din România, chiar dacă nu sunt singurele mari județe producătoare. Suceava, Neamț, Brașov sau alte județe au, la rândul lor, suprafețe și producții importante.
Specificul Covasnei este însă demonstrat foarte clar de ponderea excepțională pe care fermierii săi au avut-o în programele precedente de sprijin.
Există și o posibilă explicație juridică pentru diferența de tratament
Faptul că UDMR a considerat în iulie că Guvernul demis nu putea adopta schemele pentru crescătorii de porci și bovine, dar Executivul aprobă acum programul pentru cartofi, ridică o întrebare evidentă privind diferența de tratament juridic.
Există însă și un argument prin care cele două situații pot fi diferențiate. Programul pentru cartofi nu este o schemă inventată în 2026. El a funcționat și în anii anteriori. În 2024, de exemplu, a fost reglementat prin HG nr. 150/2024, care stabilea tot o schemă de ajutor de minimis pentru producătorii de cartof de consum.
Tánczos însuși invoca acest aspect încă dinaintea căderii Guvernului, calificând schema drept una „uzuală”, aprobată aproape în fiecare an.
Guvernul ar putea susține, prin urmare, că actul din 2026 reprezintă continuarea unei politici publice deja existente, nu promovarea unei politici noi, ceea ce ar putea permite adoptarea sa chiar în perioada în care Executivul are competențe limitate.
În schimb, programele pentru sectoarele suin și bovin anunțate în vară fuseseră elaborate în cadrul unor noi măsuri de sprijin și au fost trimise de UDMR în Parlament tocmai pe motivul lipsei de competență a Guvernului interimar.
Legătura politică nu înseamnă, în sine, favoritism
Datele nu permit concluzia că schema din 2026 ar fi fost concepută pentru Covasna, Harghita sau pentru electoratul UDMR. Programul este național, iar fermierii care îndeplinesc condițiile îl pot accesa indiferent de județ.
Există însă un context politic și economic greu de ignorat: Ministerul Agriculturii este condus interimar de un vicepremier UDMR, Uniunea a susținut public majorarea ajutorului pentru cultura cartofului, iar experiența programelor precedente arată că o parte foarte importantă a banilor ajunge în Covasna, unul dintre principalele fiefuri electorale ale formațiunii.
În același timp, UDMR este chiar partidul care, cu doar trei săptămâni înainte, explica public că alte ajutoare pentru fermieri nu pot fi aprobate de Guvern deoarece Executivul interimar „nu avea competența de a le adopta”. Prin Hotărârea de joi, Guvernul demis a decis că, cel puțin în cazul cartofului, poate face acest lucru.
Anunțuri gratuite din Maramures