Castelul Corvinilor a ajuns, după șapte ani, la finalul celei mai ample restaurări din istoria sa. Arheologul Sorin Tincu a vorbit pentru „Adevărul” despre lucrările realizate, descoperirile făcute și impactul lor asupra Hunedoarei.
Castelul Corvinilor este cel mai vizitat monument al Hunedoarei. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Timp de aproape șapte ani, Castelul Corvinilor din Hunedoara s-a aflat într-un amplu șantier de restaurare, derulat prin două proiecte finanțate cu fonduri europene, în valoare totală de aproape 12 milioane de euro. Ansamblul medieval a fost consolidat și reparat, de la acoperișuri și ziduri până la poduri, pardoseli și încăperi redeschise publicului.
Castelul Corvinilor, restaurat în șapte ani
Lucrările începute în 2019 au eliminat infiltrațiile, au refăcut elemente degradate și au scos la lumină fresce, inscripții, grafituri medievale și vestigiile primei cetăți de piatră de la Hunedoara. Potrivit Primăriei Hunedoara, restaurarea va fi încheiată până la 31 august 2026, fiind prima intervenție integrală asupra castelului după cea desfășurată între 1868 și 1914.
În toată perioada lucrărilor, Castelul Corvinilor a rămas deschis publicului, cu excepția zonelor în care aveau loc lucrări. Noi spații de vizitare au fost introduse treptat în circuitul turistic, iar numărul vizitatorilor a crescut în ultimii ani, depășind pragul de 400.000 de turiști anual.
Pe măsură ce restaurarea a avansat, și zona din jurul monumentului s-a transformat. Vechile străduțe din jurul edificiului au devenit alei pietonale, malurile pârâului Zlaști și Centrul Vechi de la poalele castelului au fost reabilitate, iar investitorii din turism și-au dezvoltat afacerile.
În perioada comunistă, Castelul Corvinilor era „sufocat” de clădirile și instalațiile fostului combinat siderurgic al Hunedoarei, extins în jurul său. Cele mai multe au fost dezafectate după 1990, iar o parte a terenurilor fostei platforme industriale a fost ecologizată și redată circuitului economic.
1/15
Castelul Corvinilor din Hunedoara Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (9) JPG
Arheologul Sorin Tincu, directorul Muzeului Castelul Corvinilor, a vorbit, într-un interviu pentru „Adevărul”, despre amploarea restaurării și despre ceea ce poate aduce monumentul Hunedoarei, fost mare centru metalurgic, afectat în ultimele decenii de declinul industriei grele.
ADEVĂRUL: Ce a însemnat, concret, restaurarea începută în 2019 pentru Castelul Corvinilor?
Sorin Tincu, directorul Muzeului Castelului Corvinilor: A însemnat, în primul rând, o abordare a castelului în ansamblu și, în același timp, o intervenție necesară. Învelitoarea reprezenta unul dintre punctele slabe ale castelului. Țiglele, în special cele montate în anii ’90, erau extrem de degradate, exfoliate, găurite sau lipseau pe anumite porțiuni, astfel încât în numeroase sectoare ale castelului existau infiltrații de apă meteorică. Intervenția la nivelul acoperișului era, așadar, extrem de urgentă și necesară.
Sorin Tincu, arheolog și director al Muzeului Castelului Corvinilor. Foto: Daniel Guță
Ulterior s-a intervenit asupra paramentului. Au fost deschise rosturile și a fost îndepărtat mortarul pe bază de ciment, folosit în special la sfârșitul anilor ’90. Acesta a fost înlocuit cu un mortar pe bază de var, mai prietenos cu mortarul de zidire al castelului și care nu produce diferențe atât de mari în privința infiltrațiilor de apă și a efectelor înghețului. Este, practic, mai compatibil cu mortarul de epocă decât cel pe bază de ciment.
Alte elemente extrem de importante au fost frescele, care au fost restaurate. Intervențiile asupra zidurilor au dus și la o serie de descoperiri spectaculoase. În Turnul Alb, pe un tronson al zidului vechiului Turn de Poartă, a fost descoperită o zonă generoasă cu frescă din secolul al XV-lea.
În Sala Dietei, pe ușile care fac trecerea spre Galeria Huniazilor, cunoscută și drept galeria cu burdufuri, au fost descoperite fresce cu personaje îmbrăcate în haine de mătase și purtând piese de armament, dar și doi sfincși care străjuiau intrarea într-una dintre încăperile amenajate în secolul al XVII-lea.
Toate acestea au fost completate de intervenții necesare asupra podurilor. Ambele poduri au fost restaurate: atât podul principal de acces în castel, cât și podul din spatele castelului, care face legătura dintre monument și grădină. Acest lucru ne oferă perspective pentru valorificarea, în viitor, a șanțurilor și grădinii castelului.
Sala Cavalerilor, acoperită cu pardoseală de la vechea fabrică Zsolnay
Care au fost cele mai dificile lucrări și ce probleme au descoperit specialiștii pe parcurs?
Probabil cea mai spectaculoasă și, totodată, cea mai dificilă a fost intervenția din Sala Cavalerilor. Vechea pardoseală era atât de degradată, încât nu mai putea fi restaurată și a trebuit să fie înlocuită.
Imagine din timpul lucrărilor la Sala Cavalerilor. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Lucrarea a fost precedată de cercetări arheologice și de acțiuni pentru stabilizarea subsolului. Cei care au vizitat castelul și cunosc monumentul își amintesc că în Sala Cavalerilor, în special în zona primei ferestre, existau tasări grave, care au distrus pavimentul ceramic montat în timpul restaurărilor din secolul al XIX-lea.
Noul paviment a fost realizat la fabrica Zsolnay, aceeași fabrică unde au fost produse și dalele din secolul al XIX-lea. Montarea sa a fost precedată de cercetări arheologice și de lucrări importante de stabilizare a fundației, astfel încât să prevenim repetarea acelor tasări care au dus la distrugerea efectivă a vechiului paviment.
Ce spații ale castelului au fost transformate cel mai spectaculos?
Sala Cavalerilor este, cu siguranță, unul dintre spațiile care au trecut printr-o transformare importantă, atât prin refacerea pavimentului, cât și prin lucrările de consolidare realizate în subsol.
De asemenea, restaurarea Turnului Buzdugan, intervențiile din Sala Dietei, din Turnul Alb și din Loggia Matia au scos la lumină elemente care îmbogățesc considerabil povestea castelului.
Au fost restaurate și ambele poduri ale monumentului, iar unele spații care nu au fost până acum accesibile publicului vor putea fi incluse în circuitul de vizitare.
Ce fresce, elemente arhitecturale sau detalii istorice au fost salvate ori readuse la lumină?
Pe lângă frescele din Turnul Alb și cele din Sala Dietei, trebuie menționată restaurarea frescei de pe Turnul Buzdugan. Chiar săptămâna trecută a fost îndepărtată schela de pe turn, astfel încât fresca cu motive romboidale și guri de tragere poate fi admirată astăzi în toată splendoarea sa.
Au mai fost descoperite grafituri care înfățișează cavaleri în turniruri. Pe Turnul Vechi de Poartă sunt vizibile atât fresca din secolul al XV-lea, cât și o inscripție din secolul al XVII-lea.
Un alt element important este restaurarea frescei de la etajul Loggiei Matia. Fresca în care sunt ilustrați Sigismund de Luxemburg, Elisabeta de Margina și Iancu de Hunedoara a fost restaurată, astfel încât explicațiile oferite vizitatorilor sunt astăzi mult mai sugestive, fiind însoțite de imagini.
Restaurarea Sălii Cavalerilor. Foto: Muzeul Castelului Corvinilor
Pe peretele interior al Camerei de Aur a fost repictată o frescă dispărută la sfârșitul secolului al XIX-lea sau la începutul secolului al XX-lea, în timpul lucrărilor de restaurare. A existat o documentare minuțioasă a acesteia, bazată atât pe desene, cât și pe fotografii.
Statuia de cupru a lui Iancu de Hunedoara, restaurată după un secol și jumătate. Cum arată acum cavalerul de la Castelul Corvinilor
Cercetătorii au identificat blazoanele, astfel încât, cu excepția a două medalioane, sunt cunoscute toate personajele ilustrate prin blazoane la etajul al doilea al Loggiei Matia. Acesta a fost un argument puternic pentru repictarea frescei.
Ne-am dorit să ilustrăm mesajul politic foarte important al acesteia, în care blazonul lui Iancu de Hunedoara este mai mare și mai bogat împodobit decât cel al regelui Vladislav Jagello, dar și să oferim o imagine adecvată a felului în care arăta această loggie în secolul al XV-lea.
Turnurile vechi, redeschide publicului
Ce locuri vor putea fi vizitate în premieră după încheierea lucrărilor?
Suntem deja în curs de amenajare a unei expoziții la primul etaj al aripii Zólyomi, unde o încăpere existentă a primit o pardoseală, astfel încât a apărut un nou spațiu de vizitare.
După încheierea recepției va fi deschisă și zona dintre Turnul Pustiu și Turnul Vechi de Poartă. Este o zonă care nu a fost accesibilă turiștilor până acum. După identificarea gurilor de tragere și amenajarea cursivei din lemn, vom putea deschide un tronson care nu a fost niciodată valorificat turistic.
Un spațiu care mie îmi place foarte mult este podul Capelei, care a fost restaurat și amenajat astfel încât să poată fi vizitat. Până acum nu era permis accesul în podul Capelei, de unde pot fi văzute bolțile edificiului.
În prezent a fost amenajată podeaua și a fost instalat un sistem de iluminat, care înainte nu exista. Ne pregătim să amenajăm aici și o zonă dedicată proiecțiilor.
Dorim să proiectăm o serie de filme despre Iancu de Hunedoara, despre castel și despre momente din istoria Castelului Corvinilor și a Hunedoarei. Proiecțiile nu vor fi limitate la un singur subiect, dar vom insista asupra Corvinilor și a istoriei castelului.
Au fost făcute descoperiri arheologice sau istorice neașteptate în timpul restaurării?
Probabil cea mai importantă descoperire arheologică, una care aduce o corecție importantă în istoria monumentului, a fost făcută în Sala Cavalerilor.
Cei care studiază planul cetății considerate a data din secolul al XIV-lea pot observa că zidurile de curtină ale acesteia nu se îmbinau sub Sala Cavalerilor. Din acest motiv, arhitectul István Möller a trasat cu linie punctată un tronson de zid, pentru a uni cele două segmente ale curtinei care nu se potriveau.
În timpul cercetărilor arheologice am constatat că István Möller fusese indus în eroare de stratul gros de moloz din subsolul Sălii Cavalerilor, pe care îl considerase emplectonul zidului din secolul al XIV-lea.
O cercetare arheologică minuțioasă a dus la identificarea zidului primei cetăți de piatră de la Hunedoara. În studiile de specialitate vor fi aduse corecțiile necesare în privința acestui aspect important din istoria castelului.
Castelul Corvinilor, vital în economia Hunedoarei
Cum au fost împăcate intervențiile actuale cu păstrarea autenticității Castelului Corvinilor?
Fiind vorba despre lucrări de restaurare, păstrarea autenticității a reprezentat principalul obiectiv.
Castelul Corvinilor la finalul restaurării. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Consider că, după încheierea acestor lucrări, Castelul Corvinilor are mult mai multe de oferit. Au fost descoperite fresce și inscripții, iar toate componentele din piatră care poartă însemne au fost puse în valoare, astfel încât să poată fi admirate, explicate și valorificate turistic. Povestea castelului a devenit astfel mai bogată.
Dat fiind specificul intervențiilor, consider că obiectivul conservării autenticității a fost îndeplinit, iar lucrările s-au desfășurat cu respectarea monumentului.
Cât de important a devenit Castelul Corvinilor pentru Hunedoara, după declinul industriei siderurgice?
Cred că importanța Castelului Corvinilor pentru economia Hunedoarei poate fi măsurată foarte simplu prin numărul afacerilor din domeniul HoReCa apărute în oraș.
Putem observa că atât în jurul castelului, cât și în Centrul Vechi al Hunedoarei există o densitate ridicată de asemenea afaceri. Acestea se extind treptat și spre centrul civic, spre zonele pietonale de acolo și chiar spre Bulevardul Traian, care reprezintă principala arteră de acces către Castelul Corvinilor.
Ce urmează pentru castel după finalizarea restaurării și cum poate fi valorificat mai bine turistic?
După finalizarea restaurării va urma o perioadă în care va trebui să ambientăm noile spații. Așa cum am menționat, în podul Capelei dorim să amenajăm o mică sală de proiecție. Lucrăm deja și la amenajarea unei expoziții dedicate restaurării, la etajul aripii Zólyomi.
Descoperirea care spulberă legenda fântânii cu apă vie din Castelul Corvinilor. Ce au scos muncitorii de la 30 de metri adâncime
Cavalerul de pe Turnul Buzdugan. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Toate aceste lucrări de valorificare expozițională sunt completate de eforturile Primăriei municipiului Hunedoara de a accesa noi fonduri pentru restaurarea Curții Husarilor.
Este o lucrare extrem de necesară. Zona din jurul castelului a fost reabilitată, inclusiv arterele pietonale, iar nucleul din secolul al XV-lea al Castelului Corvinilor a fost restaurat. Între aceste două zone pregătite pentru vizitare se află însă Curtea Husarilor, care necesită lucrări de restaurare și, ulterior, amenajări expoziționale.
Obiectivul este să avem un întreg ansamblu care să poată fi vizitat într-un mod cât mai adecvat.
Castelul Corvinilor, așezarea medievală din vecinătatea unei cetăți dacice
Castelul Corvinilor a fost ridicat pe Dealul Sânpetru, pe un pinten stâncos aflat la confluența râurilor Cerna și Zlaști, în locul unei fortificații medievale mai vechi. Aceasta fusese construită din piatră de râu și calcar, iar cercetările arheologice au arătat că zona fusese locuită și fortificată încă din Antichitate. Pe Dealul Sânpetru au existat o așezare și o cetate dacică, peste ale căror urme s-au succedat construcții medievale.
În anul 1409, regele Sigismund de Luxemburg a dăruit cetatea și domeniul Hunedoarei familiei lui Voicu, tatăl lui Ioan de Hunedoara. În jurul anului 1440, Ioan de Hunedoara a început transformarea vechii fortificații într-un castel impunător, menit să îndeplinească atât un rol militar, cât și pe cel de reședință nobiliară. În jurul cetății au fost ridicate ziduri puternice din calcar dolomitic, flancate de turnuri circulare și rectangulare.
În timpul lui Ioan de Hunedoara au fost construite unele dintre cele mai cunoscute spații ale monumentului, printre care Sala Cavalerilor, Sala Dietei, capela și galeriile interioare. Castelul a devenit una dintre cele mai greu de cucerit fortificații medievale din Transilvania, dar și o reședință care ilustra puterea și averea familiei Huniazilor.
Ioan de Hunedoara, guvernator al Transilvaniei și mare comandant de oști al Regatului Ungariei, a fost cel care a transformat cetatea primită de la rege într-o fortăreață menită să taie elanul oricărui inamic. Clădirile și zidurile Castelului Corvinilor au fost ridicate în șase etape istorice distincte, între secolele al XIV-lea și al XVIII-lea, în stiluri arhitecturale caracteristice epocilor respective.
După moartea lui Ioan de Hunedoara, în 1456, lucrările au fost continuate de soția sa, Elisabeta Szilágyi, și de fiul lor, Matia Corvin, viitor rege al Ungariei. În secolele următoare, familiile nobiliare și principii Transilvaniei care au stăpânit castelul l-au extins și l-au transformat treptat dintr-o fortăreață de apărare într-o reședință nobiliară somptuoasă.
Înfățișarea castelului a fost modificată de-a lungul timpului de extinderi, asedii, incendii și restaurări. Un incendiu devastator izbucnit în 1854 a distrus acoperișurile, grinzile, scările și o mare parte dintre elementele din lemn ale monumentului. În urma dezastrului, între 1868 și 1914 a avut loc una dintre cele mai ample restaurări istorice a castelului, care i-a dat o parte din înfățișarea cunoscută astăzi.
Anunțuri gratuite din Maramures