Se împlinesc 120 de ani de la inaugurarea Catedralei din Sibiu, un simbol al Ortodoxiei ardelene

Miercuri se împlinesc 120 de ani de la inaugurarea Catedralei din Sibiu, un simbol al Ortodoxiei ardelene. Ideea ridicării lăcașului de cult a aparținut Sfântului Andrei Șaguna, Mitropolitul Ardealului.

În anul 1857, ierarhul a lansat un apel către cler și credincioși pentru susținerea proiectului, el însuși contribuind cu 2.000 de florini la edificarea lăcașului. Demersul a început când împăratul austro-ungar Franz Joseph I a aprobat ridicarea unei catedrale ortodoxe în orașul de reședință al Mitropoliei.

Inițiativa a mobilizat numeroși susținători ai proiectului. Primul donator a fost chiar împăratul, care a oferit 1.000 de galbeni, urmat de guvernatorul Transilvaniei precum și de mai multe protopopiate.

Fondurile au fost strânse treptat, însă lucrările au început abia în anul 1902, în vremea Mitropolitului Ioan Mețianu. Planurile au fost inspirate de celebra Biserică Sfânta Sofia din Constantinopol, construită în secolul al 6-lea de împăratul Imperiului Roman de Răsărit, Iustinian.

Construcția lăcașului de cult

Lucrările au fost coordonate de arhitectul sibian Iosif Schussnig și s-au desfășurat între anii 1902 și 1904, când edificiul a fost acoperit. În decembrie 1904 au fost sfințite și așezate cele patru clopote în turnurile catedralei.

Construcția a fost finalizată în anul 1905, când au fost amenajate și împrejurimile catedralei. Un element deosebit al interiorului îl reprezintă candelabrul comandat la Viena, în valoare de 26.000 de coroane, deasupra căruia se află o cruce ce îmbină simbolic tradiția răsăriteană și cea latină.

Catedrala a fost sfințită la 30 aprilie (stil vechi) / 13 mai 1906 de Mitropolitul Ioan Mețianu și Episcopul Ioan Papp al Aradului, în prezența a numeroși clerici și a istoricului Nicolae Iorga. Lăcașul de cult a primit hramul „Sfânta Treime”.

Reper pentru românii ardeleni

Ridicarea Catedralei Mitropolitane din Sibiu a avut o puternică semnificație spirituală și națională pentru românii ortodocși din Transilvania, într-o perioadă în care provincia se afla sub stăpânire austro-ungară. La începutul secolului al 20-lea, românii ortodocși nu aveau încă un edificiu reprezentativ, în timp ce alte confesiuni dispuneau deja de asemenea centre religioase și culturale.

Deși autoritățile austro-ungare nu au sprijinit activ proiectul, edificiul a fost dus la bun sfârșit prin contribuția și implicarea comunității românești. În timp, catedrala a devenit principalul centru al vieții ortodoxe din Transilvania și un simbol al identității și unității românilor ardeleni.

Încă de la începuturile sale, catedrala sibiană a fost nu doar un important lăcaș de cult, ci și un reper cultural și turistic. După Marea Unire din 1918, edificiul a fost vizitat de personalități politice, culturale și bisericești din țară și din străinătate.