Începând de joi, 2 iulie,
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR)
prezintă publicului o carte veche de o raritate excepțională:
Sbornicul slavonesc, partea a II-a, tipărit de Diaconul Coresi la
Brașov, în anul 1568.
Personalitate marcantă a
secolului al XVI-lea, Diaconul Coresi este considerat una dintre cele
mai importante figuri ale culturii române.Prin tipăriturile sale,
realizate în mare parte în Șcheii Brașovului, el a contribuit
decisiv la introducerea limbii române în biserică și la formarea
limbii române literare și liturgice, precizează
un comunicat al MNIR.
Coresi
a deprins meșteșugul tiparului în Tipografia domnească din
Târgoviște, condusă de Dimitrije Ljubavić, unde se tipăreau
cărți în limba slavonă, conform tradiției ortodoxe. După
stabilirea sa definitivă la Brașov, în jurul anului 1558, a
desfășurat o intensă activitate tipografică, răspunzând
comenzilor venite atât din partea autorităților și ierarhilor
transilvăneni, cât și a domnitorilor și ierarhilor din Țara
Românească.
Sbornicul
slavonesc – o lucrare fundamentală
Originar
din Târgoviște, Diaconul Coresi a tipărit în anul 1568, împreună
cu cinci ucenici, Sbornicul slavonesc, o carte de cult fundamentală
pentru cunoașterea vieții sfinților. Lucrarea a fost realizată
din porunca și cu sprijinul financiar al voievodului Alexandru al
II-lea Mircea (1568–1577), cu aprobarea Mitropoliei, cel mai
probabil în tipografia românească din Șcheii Brașovului.
Fiind
o comandă cu caracter politic și religios, cartea a fost tipărită
în limba slavonă, limba de cult tradițională a epocii.
Un
exemplar de o raritate excepțională
Cunoscut
și sub denumirea de Mineiul de praznice, Sbornicul slavonesc a fost
tipărit în două volume. În literatura de specialitate românească
este cunoscut doar volumul al II-lea, aflat și în patrimoniul
Muzeului Național de Istorie a României, tipărit în luna
decembrie a anului bizantin 7077 (1568).
Volumul
cuprinde serviciul divin al sărbătorilor cu dată fixă dedicate
Mântuitorului, Maicii Domnului și unor sfinți din calendarul
ortodox, pentru perioada februarie–august. Din primul volum al
lucrării se mai păstrează doar două exemplare, aflate în prezent
în Bulgaria și la Mănăstirea Hilandar, de pe Muntele
Athos.
Caracteristicile
tipăriturii
Exemplarul
deținut de muzeu este tipărit pe hârtie manuală, cu cerneală
tipografică, și cuprinde 217 file. Legătura restaurată este
alcătuită din scoarțe de lemn îmbrăcate în piele maro, iar
cotorul prezintă trei nervuri profilate.
Volumul,
de format in-folio și cu semnături chirilice, este tipărit în
două culori: negru pentru textul principal și roșu pentru titluri,
indicații și inițiale ornamentate. Fiecare pagină este alcătuită
din 31 de rânduri de text dispuse într-o singură coloană.
Un
volum recuperat din Tezaurul României
Cartea
a făcut parte din Tezaurul cultural al României trimis în Rusia în
anul 1917 și s-a întors în țară în perioada comunistă,
împreună cu alte bunuri de patrimoniu.
Conservare
și restaurare
Din
cauza stării precare de conservare, provocată de trecerea timpului,
exemplarul a fost supus, în cursul anului trecut, unor ample
investigații fizico-chimice și unor intervenții de restaurare
realizate în laboratoarele de specialitate ale Muzeului Național de
Istorie a României.
Curator
și program de vizitare
Curatorul
microexpoziției este dr. Ginel Lazăr, cercetător în cadrul
Secției Istorie a Muzeului Național de Istorie a României.
Exponatul
lunii poate fi văzut în perioada 2 iulie – 2 august 2026, de
miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00–18.00.
Anunțuri gratuite din Maramures