LUNI, 28 SEPTEMBRIE 2026
Românii folosesc masiv inteligența artificială, dar nu la serviciu.
Potrivit unei analize CES AI Institute, românii au început să folosească inteligența artificială înainte ca locurile lor de muncă să fie pregătite să o integreze. Peste 83% dintre români folosesc inteligența artificială, dar numai 15,4% o utilizează la locul de muncă. În același timp, 22% dintre angajați întreabă mai întâi AI când nu știu cum să rezolve o sarcină profesională, iar 27% înțeleg că tehnologia le va transforma munca, dar nu știu cum să se pregătească. România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la utilizarea inteligenței artificiale în companii: în 2025, doar 5,2% dintre firmele cu cel puțin zece angajați foloseau tehnologii AI, față de 20% la nivelul UE, conform celor mai recente date Eurostat. Utilizarea pe scară largă a inteligenței artificiale ar putea adăuga cumulativ între 30 și 50 de miliarde de euro la PIB-ul României până în 2040. În același timp, cererea pentru competențe AI crește: la nivel global, numărul anunțurilor de angajare care le solicită a crescut cu 69%, față de 9% pentru ansamblul posturilor.
MARȚI, 29 SEPTEMBRIE 2026
Norvegia ne-a dat un F-16 gratis. Motivul e surprinzător.
România a primit un F-16 în plus de la Norvegia, pe lângă cele 32 cumpărate. Este modul statului nordic de a compensa întârzierile cu livrarea avioanelor de vânătoare, a explicat ministrul Apărării Radu Miruță. România a semnat, în 2022, un contract pentru achiziția a 32 de avioane F-16 pe care Norvegia le-a retras din serviciul militar după trecerea la F-35. Prețul contractului a fost de 388 milioane de euro, considerat de experți un preț foarte bun, având în vedere că aeronavele norvegiene au fost întreținute la cele mai înalte standarde. Resursa aeronavelor permite utilizarea lor pentru o perioadă de minimum 10 ani, până la tranziția către avioanele de generația a V-a. Astfel, achiziția avioanelor de luptă norvegiene reprezintă, în fapt, un transfer de capabilități între două state aliate în cadrul NATO. Primele trei au ajuns în țară în noiembrie 2023. Potrivit contractului restul avioanelor trebuiau să ajungă în România până la finalul anului 2025, lucru care nu s-a întâmplat. Pentru că livrarea a întârziat, România a primit un avion în plus de la norvegieni. În țara în care întârzierea e un mod de viață și pornește încă de la vârful statului, abordarea norvegiană relevă o situație total diferită. Aceea în care o întârziere e un eveniment extrem de rar și stânjenitor care, obligatoriu, trebuie recompensat în fața celor prejudiciați din cauza ei.
MIERCURI, 30 SEPTEMBRIE 2026
Guvernul Mureșan a picat la investitură. Ce cărți mai poate juca președintele?
Guvernul Mureșan a obținut doar 182 de voturi, mult sub pragul de 233 necesar pentru învestire. Acesta este al treilea eșec consecutiv de formare a unui guvern după prăbușirea coaliției în mai 2026. În timp ce AUR crește în sondaje pur și simplu contemplând criza pe popcorn și politica urii, învrăjbirea dintre partidele mai mult sau mai puțin ”pro-europene” nu pare să mai lase loc de ”Bună ziua!” între ele. PSD refuză să susțină orice guvern care nu îi oferă funcția de premier. PNL și USR rămân fără majoritate, chiar cu sprijinul UDMR. Iar AUR nu votează candidați pro-UE și este în sondaje la 36–40%, ceea ce îi conferă o poziție de forță. Și totuși, cu sau fără învrăjbire, instalarea unui nou guvern cu puteri depline în România devine vitală pentru funcționarea statului în continuare. Omul cu răspundere pentru instalarea noului guvern rămâne și pe mai departe, cu voia dumneavoastră, președintele Nicușor Dan. Există însă o nuanță nouă după ce Guvernul Mureșan a fost respins. E vorba de un atu pe care președintele l-a primit odată cu înregistrarea a două eșecuri de consecutiv în Parlament de instalare a unui guvern. E un atu pentru că ”amenințarea” cu alegeri anticipate a parlamentarilor e de natură să coaguleze o majoritate, cu sau fără AUR, pentru următoarea persoană pe care președintele o va desemna de premier. Se știe că nici un parlamentar n-ar vrea să piardă ciolănelul prins odată cu funcția. Nicușor Dan însă a decis să joace pasiv varianta anticipatelor pe care nu le dorește. Totuși, dacă PSD, AUR și PNL nu reușesc să formeze nicio majoritate funcțională, iar următoarele nominalizări eșuează, presiunea publică și economică poate împinge președintele spre anticipate. Blocajul în Parlament este posibil pentru că PSD vrea premierul, AUR cere anticipate și nu votează guverne fără participarea sa, iar PNL–USR–UDMR, s-a văzut, nu au voturi suficiente. Această situație este însă puțin probabilă, pentru că atât partidele din fosta coaliție dinamitată de PSD și AUR, cât și președintele știu cu certitudine că anticipatele ar putea schimba radical arhitectura politică din România cu riscuri majore în pierdere a orientării occidentale a țării și a libertăților individuale de care se bucură acum românii ca cetățeni europeni. Aceste riscuri pun acum accent pe noi nominalizări, dar și pe reconfigurări de majorități. Toate sursele arată că Nicușor Dan va desemna al patrulea premier pe 5 octombrie. Sunt posibile două variante de joc. Premier în jurul PSD (scenariul cu cele mai multe șanse), nu neapărat cu Sorin Grindeanu, dintre numele vehiculate remarcându-se Victor Negrescu, Alexandru Rogobete sau Gheorghe Șoldan. A doua variantă de compromis ar fi un premier tehnocrat, printre numele vehiculate numărându-se Alexandru Nazare, Eugen Tomac, Luca Niculescu, Leonard Badea. Avantajul în acest caz ar fi că poate atrage voturi din mai multe zone politice care, în alte condiții, sunt ireconciliabile. Marele dezavantaj este însă lipsa unei minime garanții că un astfel de guvern cu premier tehnocrat ar avea o majoritate stabilă strict necesară pentru reforme. Funcție de negocierile care se derulează până pe 5 octombrie, președintele Nicușor Dan va trebui să decidă natura viitorului premier desemnat, în jurul PSD sau tehnocrat! A treia ratare, chiar și pentru Nicușor Dan, ar fi prea de tot!
JOI, 01 OCTOMBRIE 2026
Imigrația a depășit emigrația anul trecut.
Un document al Ministerului Muncii, consultat de G4Media, prezintă cifre surprinzătoare despre ”emigrația” românească spre Vest. Documentul evaluează că aproximativ 5,1 milioane de români trăiesc în țări din Europa. Cea mai numeroasă comunitate românească este în Marea Britanie, urmată de Spania și Italia. Deși s-ar putea crede că pe măsură ce nivelul de trai din România a crescut, fenomenul emigraționist al românilor s-a diminuat, realitatea este diferită. Potrivit unor date ale Institutului Național de Statistică (INS) peste 54.900 de români au părăsit definitiv țara în 2025, și s-au stabilit în străinătate. Este cel mai mare număr din ultimii 34 de ani. Doar în 1990 au fost mai mulți, 96.929. La un asemenea nivel de emigrație, se pune întrebarea câți români au mai rămas în țară? INS informează că la 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României a fost de 19,041 milioane de persoane în scădere cu 1.829 de persoane față de 1 ianuarie 2025, în principal din cauza sporului natural negativ. Apare însă un fenomen nou, imigrația. Soldul migrației internaționale în anul 2025 a fost pozitiv – numărul imigranților a depășit numărul emigranților cu 102.200 de persoane. România s-a transformat într-o țară de imigrare, spune INS. România are în prezent 242.569 de imigranți înregistrați cu drept de ședere valabil. Aceasta este cifra oficială raportată de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) la data de 7 iulie 2026. Țările dominante din care vin străinii sunt: Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh, Egipt, Pakistan, Turcia, Filipine, Turkmenistan, Nigeria, plus China în primele luni ale anului.
Majoritatea lucrează în construcții, servicii, logistică și industrie. În județul Hunedoara, potrivit datelor oficiale, au drept de ședere valabil aproximativ 3100 de imigranți.
VINERI, 02 OCTOMBRIE 2026
Cine a scăpat de trei ori România de ”Junk” în 2026?
România a scăpat vineri de retrogradarea în categoria „junk”. Agenția Standard & Poor’s a decis să mențină ratingul României pe ultima treaptă recomandată investițiilor. Dacă îndepărtăm puțin stratul superficial de șacalism politic, reiese evident că e de bun simț să-i dăm Bolojanului, ce-i al Bolojanului. De ce? Aflăm din motivația tuturor agențiilor de rating atunci când au decis să nu ne arunce la gunoi (junk). Și anume că, în ciuda smintitei crize politice provocate de PSD și AUR, guvernul României a reușit reducerea deficitului și menținerea investițiilor publice pe linia de plutire. Adică, mai pe concret, în perioada mandatului Bolojan deficitul bugetar a fost redus cu ~27 miliarde lei față de anul precedent, cheltuielile de personal au scăzut cu circa 9 miliarde lei în 14 luni, iar investițiile publice au rămas foarte ridicate (8,5% din PIB), cu absorbție PNRR de 90–95%. Execuția bugetară pe 2026 a arătat o corecție reală, deficitul estimat la 5,9% din PIB (față de 9,3% în 2024). Aceste argumente au contat decisiv pentru agenții, care au spus explicit că indicatorii financiari sunt „pe drumul cel bun”. Tot agențiile spun că pe fond nu trebuie să ne facem totuși chip cioplit cu Ilie Bolojan, că nu există un ”miracol Bolojan”, ci doar un premier care se pricepe să gestioneze bine o criză economică aplicând o corecție fiscală amplă. Plus, bineînțeles, calitatea sa umană care inspiră încredere în negocierile cu finanțele internaționale, cu Bruxelles-ul și în general, cu oricine e dispus la un compromis rezonabil, bun pentru România. Această statură de bun și corect administrator a contat enorm în salvarea României de trei ori în acest an de riscul de a fi retrogradată la ”junk”. Ce ar fi însemnat această retrogradare? Retrogradarea în „junk” ar fi fost un șoc economic major. În primul rând, în junk, deficitul ar deveni extrem de greu de finanțat pentru că România ar plăti dobânzi mai mari cu 1,5 – 3 puncte procentuale. Calculați ce înseamnă asta la o datorie de aproape 1,3 trilioane de lei, cât are acum țara, datorie pentru care România plătește anual circa 90 de miliarde de lei numai dobânzile. În junk, leul ar slăbi și mai mult față de euro cu efect în scumpirea importurilor de energie și alimente, ar fi investiții mai puține, deci creștere economică mai slabă sau deloc, rate mai mari la creditele pentru firme și populație, iar creșterea salariilor ar deveni mult mai greu de făcut. ”Maurul” Bolojan, atât cât a fost lăsat, și-a făcut treaba. Partenerii politici îl laudă, adversarii îl spurcă cu obidă, dar indiferent de ton, premierul Ilie Bolojan a ținut cu încăpățânare și pricepere bugetului în mână, ignorând toată orchestra de mugete și de insulte din jurul lui. Ilie Bolojan a umplut deplin funcția de prim-ministru și a fost un bun câștigat pentru România. Și ce dovadă mai bună doriți să primiți că așa stau lucrurile decât faptul că atunci când vorbește despre situația economică îmbunătățită a României, președintele Nicușor Dan nu poate nici acum să-i pronunțe numele.
SÂMBĂTĂ, 03 OCTOMBRIE 2026
În ce tabără jucăm? O Ecuație greu de rezolvat corect chiar și pentru olimpicul Nicușor Dan.
România trăiește din nou vremuri în care trebuie să-și aleagă tabăra. Acum 86 de ani, în lumea îndrăcită de atunci, autoritățile române nu au avut opțiune de ieșire cu bine. Au fost nevoite să aleagă între Hitler și Stalin. Au ales Hitler, dar a câștigat Stalin! Și am plătit crunt! Istoria se repetă aparent. Până acum era simplu! Pentru România în UE și în NATO se garanta tot. Și banii europeni și protecția militară americană. Venirea lui Donald Trump la Casa Albă și nebunia imperialistă a lui Putin, au schimbat dramatic contextul! Când nu mai există consens între America și Uniunea Europeană cu cine e bine să te pui? Președinele Dan a decis să subscrie țara politicii MAGA & Trump și condamnă pe față Rusia și agresiunea ei în Ucraina. Face asta inclusiv prin obstinația prezidențială de a se opune accesului AUR la guvernare. Pe de altă parte, România se dezvoltă și, în prezent, supraviețuiește financiar prin injecția substanțială de finanțare de la Uniunea Europeană. Numai că, președinele Trump, angrenat cu președinele rus Putin, uneltește să distrugă, să spargă, să dezmembreze Uniunea Europeană, percepută ca un rival atât la Washington, cât și la Moscova. În același timp o Românie europeană critică față de americani pare de mare risc. Fără SUA, garanțiile de securitate ale României se anemiază periculos, pentru că UE nu a fost gândită ca un bastion militar, ci mai mult ca o găinușă care face ouă de aur ciugulind din grăunțele oferite până acum de SUA. Nici că se putea o ecuație mai dificil de rezolvat pentru cine conduce România în aceste vremuri! Cum se joacă atunci cel mai bine interesul României în hățișul global de interese antagonice care tind să arunce mapamondul într-un Ev Mediu digitalizat? Azi, oferta din care președintele României a avut de ales a pendulat între Trump, Bruxelles și mai puțin spre deloc spre China lui Xi Jinping. Evident, la o primă lectură, Trump pare alegerea rezonabilă. America e încă ”cea mai tare”! E ”calea occidentală”, ne spune președintele, cale care estompează fără să nege apropierea României de Europa. Dar nimeni, nici chiar Nicușor Dan, omul de 100 de ori mai bine informat decât orice român, nu are de unde să știe ce va aduce României lingușirea bătrânului de la Casa Albă. Nici nu contează dacă în fotografia devenită virală Trump este real sau doar o reclamă de carton. Mesajul transmis de Cotroceni e clar-cristal. Președintele României împinge România spre MAGA și Trump. Ce e neliniștitor e slaba calitate umană pe care statul american o are acum la vârf. Găsim la Casa Albă un bătrânel grandoman, lacom, cu o foame patologică de bani, obsedat de a-și căpătui și mai mult familia și apropiații, iliberal și antidemocrat ca reflex dominant. Un astfel de președinte nu poate fi o garanție viabilă pentru România. Probabil, în calculele sale, președinele Dan așteaptă ca, la schimb, pentru cultul personalității pe care i-l dedică lui Trump, România, să primească protecție în fața amenințării tot mai evidente a Federației Ruse. Președintele încearcă, dar scapă din vedere un lucru esențial: și pupatul ghiulului trebuie să fie acceptat și agreat. Altfel nu are efect, sau chiar irită destinatarul. În cazul lui Donald Trump, nici odele nicușoriste și nici milioanele de euro cheltuite pe lobby nu par să aibă vreun efect benefic pentru România. Președinele Trump nu-l vede pe președintele român, nu-i acordă recunoaștere, nu știe exact cine este, de aici și confundarea lui cu premierul României atunci când l-a prezentat la panglicăria numită Consiliul pentru Pace în luna februarie. Evitând ostentativ să-și reînnoiască atașamentul pentru Uniunea Europeană și valorile ei, președintele Dan pariază maxim pe Donald Trump exprimând fățiș idei naționalist-patriotice ornate cu un fuior de propagandă religioasă, ca și cum ar fi tentat să preia în România rolul pierdut de Viktor Orban în Ungaria vecină. N-o să meargă! Domnul președinte nu are talentul politic al lui Orban. În plus, după ultimele sondaje din America, partidul lui Trump este pe cale să piardă alegerile de la mijlocul mandatului, din luna noiembrie. Într-un fel, efortul lui Nicușor Dan de a se insinua sub pielea lui Trump trezește cumva un sentiment de compătimire. E compasiunea pentru cineva despre care ești aproape sigur că pariază pe un cal mort. Compasiunea lasă însă loc frustrării după ce românii își dau seama că pariul președintelui e de fapt pariul lor.
DUMINICĂ, 04 OCTOMBRIE 2026
Onorarea unui mare campion. Compania TAROM a marcată intrarea oficială în flotă a celei de-a doua aeronave Boeing 737 MAX 8, care poartă numele „Ivan Patzaichin”, printr-un zbor inaugural între București și Chișinău. La sosirea pe Aeroportul Internațional „Eugen Doga” Chișinău, aeronava a fost întâmpinată cu tradiționalul salut al tunurilor de apă. „Ceremonialul a căpătat, cu această ocazie, o rezonanță aparte: apa, elementul de care se leagă povestea și performanțele lui Ivan Patzaichin, a întâmpinat aeronava care îi va purta numele pe cer”, au precizat reprezentanții companiei.
Monica Pană
