Argumentele pro dar și cele contra utilizării Inteligenței Artificiale în educația de astăzi au fost analizate marți, la Zalău, în cadrul unei conferințe susținute de profesorul universitar Loredana Pădurean, o voce de referință la nivel global în domeniul inovației și educației, în fața unei audiențe formate din peste 300 de profesori și invitați.
Marți, 5 mai, meteorologii au anunțat cele mai ridicate temperaturi de la începutul acestui an. O adevărată zi de vară s-a instalat în mijlocul primăverii la Zalău, cu peste 25°C în termometre. La ora 9:30, căldura se făcea deja simțită în momentul în care un taxi oprea în fața Liceului Pedagogic. Din mașină a coborât, purtând un imens buchet de liliac alb, Loredana Pădurean, fosta elevă care revine, după mai bine de trei decenii, în școala pe care a absolvit-o în 1995.
Pentru Loredana, astăzi o voce de referință globală în inovație – profesor la Northeastern University din Boston și profesor executiv la MIT Sloan – ziua de marți s-a anunțat a fi una ‘fierbinte’ la propriu și la figurat. Agenda a debutat cu o revedere emoționantă cu foștii profesori și o întâlnire cu elevii de astăzi.
Primul gest al Loredanei a fost îndreptat către profesoara sa preferată de limba și literatura română, Voichița Deac, căreia îi datorează, spune ea, o mare parte din succesul actual.
‘Îmi aduc aminte de tine, că într-o zi am discutat despre epopee și a doua zi ai venit să-mi spui că ai citit toate volumele din Legendele Olimpului’, a rememorat cu emoție profesoara Deac.
Loredana și-a amintit cum profesoara a ajutat-o să-și depășească anxietatea prin teatru, formând o trupă care juca în satele din Sălaj. Tot marți, ea și-a răsfoit catalogul de clasa a XIII-a, un veritabil ‘album de familie’ al celor cinci ani de studiu care au clădit baza carierei sale impresionante.
Mesajul ei pentru actualii elevi a fost simplu: ‘Îndrăzniți să visați, nimic nu este imposibil dacă îți dorești cu adevărat’.
După momentul de suflet, Loredana Pădurean a susținut, în fața a peste 300 de cadre didactice, autorități locale și invitați, în Clădirea Transilvania, conferința ‘Inteligența Artificială – pro și contra în educația de azi’.
Doina Cociș, directorul Direcției de Cultură Sălaj, a prezentat parcursul fulminant al invitatei: de la Șimleu Silvaniei și Zalău, la Universitatea Babeș-Bolyai, Elveția, India, Malaezia (unde a construit o universitate în parteneriat cu MIT) și, în final, Boston.
‘O adolescentă, într-o trupă de teatru, scriind piese și străbătând satele din Sălaj, pe o scenă improvizată, împreună cu colegele ei, care sunt astăzi aici de față, căutând bucuria de a spune ceva ce contează. Poate că de acolo începe tot. Și poate că adevărata performanță nu este doar să ajungi departe, ci să nu pierzi acel loc din tine de unde ai plecat’, a precizat Doina Cociș.
Un moment central al discuțiilor, atât cu elevii, cât și cu profesorii, a fost prezentarea unui experiment pedagogic inedit: o carte de benzi desenate creată împreună cu studenții săi. Prin acest proiect, Loredana și-a provocat cursanții să nu folosească inteligența artificială pentru a genera răspunsuri gata făcute, ci pentru a traduce teorii complexe de inovație în metafore vizuale.
Deși inițial ideea a fost privită cu scepticism în mediul academic, experimentul a demonstrat că AI-ul devine valoros doar atunci când obligă studentul să gândească mai profund, să verifice și să rafineze rezultatul, transformând o temă clasică într-un proces critic de design și reflecție.
În cadrul conferinței, Loredana a explicat că dihotomia dintre ‘materiile reale’ și cele ‘umane’ este o relicvă a trecutului. Ea a introdus conceptele de ‘sharp skills’ – competențele tehnice care ascut mintea, precum matematica sau codarea și ‘smart skills’ – judecata, etica și empatia.
Mesajul transmis profesorilor din Sălaj a fost unul de speranță: piața muncii caută acum masiv specialiști non-tehnici care să înțeleagă nuanțele limbajului și contextul social, deoarece ‘codul scrie acum cod’, dar discernământul rămâne un atribut exclusiv uman.
‘Nu toate materiile sunt utile în același fel și în același moment, dar asta nu înseamnă că sunt mai puțin importante: unele materii ne dau instrumente și altele ne dau limbaj. Unele ne dau context și altele ne dau judecată. Unele ne dau imaginație și altele ne dau răbdare’, afirmă Loredana.
Ea a insistat asupra faptului că școala nu trebuie să aleagă între tehnologie și umanitate, ci să le conecteze organic.
‘Viitorul nu va avea nevoie doar de constructori de AI. Va avea nevoie și de oameni care știu să folosească AI bine. Oameni care știu să întrebe, să verifice, să interpreteze, să explice. Oameni care înțeleg suficient tehnologia, dar înțeleg și oamenii. Oameni care pot observa riscuri, pot înțelege contextul și pot decide când un răspuns este corect, dar periculos, sau elegant, dar superficial. Școala nu trebuie să aleagă între tehnologie și umanitate. Trebuie să le conecteze’, susține aceasta.
Ea a oferit soluții practice pentru sala de clasă, sugerând dascălilor să nu se teamă de experimente mici și să schimbe modul de evaluare pentru a face gândirea critică ‘greu de falsificat’.
În loc de interzicerea AI-ului, ea propune utilizarea acestuia pentru a genera întrebări de verificare sau pentru a critica propriile idei ale elevilor.
Concluzia sa a fost un omagiu adus profesiei de dascăl, afirmând că un profesor bun vede copilul dincolo de ecran, înțelegându-i temerile și potențialul, lucru pe care nicio mașină nu îl poate replica, transformând astfel educația într-o formă rară de libertate și curiozitate. AGERPRES/(AS – autor: Sebastian Olaru, editor: George Onea, editor online: Anda Badea)
Anunțuri gratuite din Maramures