Planurile de reorganizare administrativ-teritorială a României provoacă reacții puternice inclusiv în presa din Ungaria. Posibila dispariție a sute de comune și reducerea numărului județelor ridică semne de întrebare privind viitorul comunităților locale, reprezentarea politică și drepturile minorităților naționale. Pentru Sălaj, județ în care trăiesc peste 40.000 de etnici maghiari, dezbaterea are o relevanță aparte.

Reforma administrativă discutată în România a ajuns în atenția presei maghiare, care avertizează asupra consecințelor pe care reorganizarea comunelor și județelor le-ar putea avea pentru comunitățile maghiare din Transilvania.

Publicația ungară Index a analizat scenariile aflate în discuție, prezentând îngrijorările reprezentanților UDMR cu privire la posibila pierdere a autonomiei administrative locale și la diminuarea reprezentării comunităților maghiare în administrația publică.

Potrivit calculelor prezentate de Horváth Anna, vicepreședinte executiv al UDMR responsabil pentru administrația locală, chiar și aplicarea unui prag minim de 1.500 de locuitori pentru existența unei comune ar putea conduce la comasarea a 429 de unități administrativ-teritoriale din România.

Dintre acestea, 53 sunt comune locuite de comunități maghiare, iar aproximativ 30 sunt conduse în prezent de primari maghiari.

În discuțiile politice au fost avansate și praguri de 3.000 sau chiar 5.000 de locuitori, care ar putea determina o reorganizare administrativă mult mai amplă.

Deocamdată, aceste variante nu reprezintă o decizie definitivă. Nu există încă un proiect guvernamental oficial care să stabilească exact localitățile și județele ce urmează să fie comasate.

Sălajul, județ cu o importantă comunitate maghiară

Reforma ar putea avea implicații și pentru Sălaj, unde comunitatea maghiară reprezintă o componentă importantă a populației.

Potrivit recensământului din 2021, în județ trăiau 40.554 de persoane de etnie maghiară, reprezentând aproximativ 19,1% din populația totală.

Comunități maghiare importante există în Șimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei, Crasna, Nușfalău, Sărmășag și în numeroase alte localități ale județului.

O eventuală comasare a unor comune ar putea modifica structura administrativă și reprezentarea comunităților locale. În funcție de modul în care ar fi stabilite noile limite teritoriale, s-ar putea schimba inclusiv ponderea populației maghiare în anumite unități administrativ-teritoriale.

Această schimbare ar putea avea implicații asupra reprezentării în consiliile locale și asupra aplicării unor drepturi lingvistice, aspecte care ar trebui analizate individual pentru fiecare comunitate.

În prezent, nu există însă o listă oficială a comunelor din Sălaj care ar urma să fie desființate sau comasate.

Temerea UDMR: maghiarii ar putea deveni minoritari în județe unde astăzi sunt majoritari

Cele mai puternice reacții vizează județele Harghita și Covasna, unde populația maghiară este majoritară.

Unul dintre scenariile vehiculate în spațiul public presupune unirea județului Harghita cu Mureș și a județului Covasna cu Brașov.

Într-o asemenea situație, structura etnică a noilor unități administrative s-ar modifica semnificativ, iar comunitățile maghiare ar putea pierde majoritatea pe care o dețin în prezent la nivelul actualelor județe.

Reprezentanții UDMR consideră că o asemenea reorganizare ar putea afecta reprezentarea politică și administrativă a comunităților.

Totuși, hărțile care circulă în spațiul public nu au caracter oficial, iar configurația finală a unei eventuale reorganizări nu a fost stabilită.

La nivel politic, a fost avansată inclusiv posibilitatea reducerii numărului județelor de la 41 la 15, după un model inspirat de organizarea teritorială a curților de apel.

Ce ar câștiga și ce ar pierde cetățenii?

Susținătorii reformei administrative invocă necesitatea reducerii cheltuielilor publice și creșterii eficienței administrației locale.

Argumentul principal este că numeroase comune cu populație redusă nu reușesc să își acopere cheltuielile de funcționare din veniturile proprii și depind de transferurile de la bugetul de stat.

Printre măsurile discutate pentru încurajarea comasărilor voluntare se numără reducerea temporară, cu până la 50%, a unor impozite locale și acordarea de finanțări pentru investiții în infrastructură.

Pe de altă parte, dispariția unor primării ar putea însemna pentru locuitori distanțe mai mari până la sediile administrației, modificarea serviciilor publice locale și pierderea reprezentării administrative directe a unor comunități.

În cazul localităților multietnice, reforma ridică și problema păstrării identității locale și a drepturilor minorităților naționale.

Legislația privind referendumul prevede consultarea cetățenilor în cazul modificării limitelor teritoriale ale unităților administrativ-teritoriale, un aspect asupra căruia insistă și reprezentanții UDMR.

Pentru Sălaj, întrebarea esențială nu este doar câte primării ar putea dispărea, ci și cum ar arăta administrația locală după reformă, ce economii reale s-ar realiza și cât de aproape ar rămâne serviciile publice de cetățeni.

Până la prezentarea unui proiect oficial, orice scenariu privind dispariția unor comune sau modificarea granițelor județului trebuie privit ca o ipoteză, nu ca o decizie deja luată.

Link sursă




Anunțuri gratuite din Maramures

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *