REBOUND 2026: Riscurile cresc, dar tinerii nu sunt singuri. Ce arată noua cercetare despre adolescenții din Bistrița-Năsăud

Rezultatele ultimei cercetări privind stilul de viaţă al tinerilor ne arată că riscurile cu care se confruntă adolecenţii din Bistriţa-Năsăud rămân majore. Consumul de tutun, alcool şi droguri, jocuri de noroc, utilizarea excesivă a mediului digital, presiunea grupului şi dificultăţile emoţionale sunt obstacole în calea dezvoltării sănătoase pentru un procent semnificativ de elevi. Încercând să contribuie la ameliorarea fenomenelor sociale care afectează negativ calitatea vieţii acestora, Asociaţia Grigore Moisil derulează proiectul comunitar “Împreună – Modulul de prevenţie REBOUND”, ca program de prevenţiei primară destinat adolescenţilor şi tinerilor din judeţ.

Aducând împreună peste 200 de actori comunitari şi specialişti din domeniul educaţiei, sănătăţii, cercetării şi societăţii civile – proiectul iniţiat şi coordonat de Asociația „Grigore Moisil” Bistrița, îmbină cercetarea sociologică, educația preventivă, dezvoltarea competențelor de viață și producția cinematografică, urmărind nu doar transmiterea de informații despre riscuri, ci dezvoltarea rezilienței, gândirii critice, capacității de luare a deciziilor și de solicitare a ajutorului.

Până în prezent, proiectul a trecut de la etapa de cercetare și adaptare metodologică la intervenția directă în comunitate.

Cele două cercetări sociologice realizate în 2024 și 2026, au fost coordonate de

21. dr. Eugen HRISCU – medic psihiatru și psihoterapeut specializat în prevenirea și tratarea adicțiilor,

21. Ovidiu PUIU – doctorand în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, sub coordonarea prof. univ. dr. Felicia Cornelia MACARIE,

Cercetările sociologice au cumulat 2.995 de răspunsuri valide.

Pe baza acestor date și a transferului de expertiză realizat împreună cu FINDER Akademie Berlin, modulul de prevenţie REBOUND a fost adaptat specificului local şi transformat într-un curriculum complex care include întâlniri interactive, scurtmetraje, discuţii ghidate, exerciţii de grup, reflecţie şi activităţi de tip “fact check”. 

De altfel, prima serie a fost finalizată de 234 de elevi, iar în martie 2026 alți 130 de elevi din șase unități de învățământ au început modulul. În paralel, au fost formați 15 facilitatori voluntari și au fost realizate trei scurtmetraje educaționale.

În ceea ce priveşte rezultetele celei de a doua cercetări privind stilul de viaţă al adolescenţilor din județul Bistrița-Năsăud, aceasta a fost realizată în anul școlar 2025–2026 pe un eșantion de 1.365 de elevi din învățământul liceal și profesional (marja de eroare de ±2,5%, la un nivel de încredere de 95%).

Compararea rezultatelor cu ediţia precedentă evidenţiază că unele comportamente cu potenţial de adicţie sunt în creştere:

• 23% dintre elevi declară că fumează zilnic, față de 17% în cercetarea anterioar;

• Utilizarea zilnică a țigărilor electronice și a dispozitivelor similare a crescut, conform afirmațiilor respondenților, de la 8% la 19%.

• în cazul alcoolului, 41% dintre respondenți raportează cel puțin un episod în care au băut suficient de mult pentru a se simți intoxicați sau beți în ultimele șase luni, față de 34% în ediția precedentă.

participarea la pariuri sau alte forme de jocuri de noroc în ultimele 12 luni a crescut de la 19% la 22%. Mai important, în rândul elevilor care au pariat apar indicatori asociați unui comportament problematic: 25% declară că au simțit nevoia de a paria sume tot mai mari, iar 19% spun că au mințit sau au ascuns față de persoane apropiate câți bani au folosit pentru pariuri.

În ceea ce privește drogurile, consumul autodeclarat rămâne redus pentru majoritatea substanțelor, însă contactul indirect cu fenomenul este mai extins. 37,9% dintre elevi cunosc cel puțin o persoană care a consumat canabis, iar 13,2% declară că li s-a oferit canabis cel puțin o dată în ultimul an. Aproximativ jumătate dintre respondenți consideră că tinerii sunt supuși unei presiuni sociale de a consuma droguri, deși doar aproximativ unul din zece afirmă că a resimțit personal o asemenea presiune.

Cercetarea atrage atenția și asupra sănătății emoționale: 50,3% dintre elevi afirmă că în ultima săptămână au fost afectați destul de mult sau foarte mult de îngrijorări legate de diferite aspecte ale vieții, 41,5% de stări de nefericire, tristețe sau depresie, iar 37,9% de tensiune sau încordare.

O componentă distinctă a cercetării din 2026 a analizat consumul de produse digitale și comportamentele asociate:

• 73,2% dintre elevi utilizează rețelele sociale în fiecare zi, iar în zilele fără școală 66,9% petrec cel puțin patru ore pe platforme precum Instagram, WhatsApp, Facebook, TikTok sau Snapchat.
• Aproape jumătate dintre respondenți, 49,4%, consideră că petrec prea mult timp pe social media, iar 23,5% afirmă că se simt nervoși sau deprimați atunci când nu pot accesa aceste aplicații.
• Jocurile video sunt asociate și cu cheltuieli financiare: 16% dintre elevi au cumpărat cu bani reali elemente din jocuri în ultimele 30 de zile, 35% declară că într-o lună obișnuită cheltuiesc bani în joc, iar 4% ajung la sume de peste 300 de lei lunar.

„Există însă și vești bune. 83%  dintre elevi spun că au cel puțin un prieten în care pot avea încredere, iar 88% se simt foarte sau destul de în siguranță în zona în care locuiesc.

Familia rămâne principala resursă de sprijin, iar peste 90% dintre respondenți afirmă că părinții știu, de regulă, unde se află și cu cine își petrec timpul liber. Aceste relații reprezintă un important factor de protecție, dar datele arată că sprijinul familiei și al prietenilor, deși esențial, nu este suficient în sine”, explică Ovidiu Puiu, doctorand în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai.

Adolescenții au nevoie și de adulți pregătiți, servicii accesibile și programe de prevenție care să îi ajute să înțeleagă riscurile, să ia decizii informate și să ceară ajutor la timp. Programul REBOUND încearcă să răspundă acestor nevoi, completând resursele naturale de sprijin ale tinerilor cu un modul complex care îmbină educaţia, prevenţia şi sprijinul comunitar”, a explicat

Proiectul este posibil mulţumită eforturilor consistente ale partenerilor, precum FINDER Akademie Berlin, Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Bistrița-Năsăud, Inspectoratul Școlar Județean, Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița-Năsăud – prin Centrul de Sănătate Mintală pentru Prevenirea și Tratamentul Adicțiilor, Direcția de Sănătate Publică, OAMGMAMR – Filiala Bistrița-Năsăud, Departamentul de Administrație și Management Public al FSPAC–Universitatea Babeș-Bolyai, extensia Bistrița, Asociația Metamorfoze și Media Colada. Dr. Eugen Hriscu, medic psihiatru și psihoterapeut specializat în prevenirea și tratarea adicțiilor, asigură consilierea științifică și metodologică.

Activitatea de cercetare a fost realizată cu sprijinul de nepreţuit oferit de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Bistrița-Năsăud, Inspectoratul Școlar Județean şi al studenţilor voluntari din cadrul Departamentului de Administraţie şi Management Public al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (Universitatea Babeş-Bolyai, extensia universitară Bistriţa).