Ani la rand, Nord Conforest a fost una dintre firmele nelipsite din marile proiecte ale administratiei Emil Boc, de la parcuri si spatii publice pana la scoli si alte investitii de zeci de milioane de lei.
Acum, relatia dintre compania familiei Aschilean si Primaria Cluj-Napoca a ajuns intr-un punct neobisnuit: constructorul considerat una dintre „firmele de casa” ale administratiei locale a dat municipalitatea in judecata pentru un teren din Parcul Rozelor si a castigat.
Nord Conforest a obtinut o prima hotarare favorabila la Tribunalul Cluj, iar administratia locala nu a reusit sa schimbe solutia prin apel. Miza este o suprafata ocupata de o baza sportiva pe care municipalitatea o inclusese, printr-o documentatie cadastrala aprobata in 2021, intr-un teren de 34.789 de metri patrati inscris in proprietatea publica a orasului.
Potrivit hotararii relatate de Gazeta de Cluj, instantele au considerat ca, pentru portiunea aflata in litigiu, administratia nu a demonstrat existenta unui mod legal prin care municipiul sa fi dobandit proprietatea.
Povestea terenului incepe insa cu mult inainte ca Nord Conforest sa devina un constructor prezent constant pe santierele Primariei. In 1984, Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Judetului Cluj aproba amenajarea unei baze sportive pentru Antrepriza de Constructii-Montaj, Reparatii Cluj, in zona actualului Parc al Rozelor. Au aparut atunci un teren de tenis, vestiare, instalatii, alei, spatii verzi si celelalte amenajari ale bazei.
Dupa reorganizarea fostelor intreprinderi de stat, Nord Conforest a sustinut ca patrimoniul fostei antreprize, inclusiv aceasta baza, a trecut la societatea comerciala nou formata. Tocmai aceasta succesiune patrimoniala avea sa devina argumentul central folosit de companie in procesul cu municipalitatea.
Conflictul a izbucnit dupa ce Consiliul Local a aprobat, in septembrie 2021, documentatia cadastrala pentru cele 34.789 de metri patrati din Parcul Rozelor. Intreaga suprafata a fost inscrisa in proprietatea publica a municipiului, in timp ce Nord Conforest sustinea ca o parte ii apartinea deja.
Compania a formulat plangere prealabila in 2022 si ulterior a chemat in judecata Primaria si Consiliul Local. Nord Conforest a argumentat ca dreptul sau asupra bunului provine din legislatia aplicabila reorganizarii fostelor unitati economice de stat si ca lipsa unui certificat de atestare sau a unei intabulari anterioare nu inseamna inexistenta proprietatii.
Municipalitatea a sustinut contrariul. Primaria a aratat ca documentele din 1984 demonstrau amenajarea unei baze sportive, nu transferul proprietatii, si a invocat inclusiv faptul ca in arhive nu fusese identificata o autorizatie de construire eliberata fostei antreprize pentru lucrarile respective. Administratia a mai aratat ca Nord Conforest nu detinea un titlu translativ de proprietate si ca pentru teren nu fusese emis un certificat de atestare.
Procesul s-a intins pe mai multi ani si a trecut inclusiv prin dificultati legate de expertiza necesara identificarii terenului. In cele din urma, Tribunalul Cluj a admis cererea Nord Conforest, a anulat partial hotararea Consiliului Local si a dispus rectificarea cartii funciare prin radierea dreptului Municipiului Cluj-Napoca asupra suprafetei aflate in litigiu. Primaria si Consiliul Local au fost obligate si la plata a 17.007 lei reprezentand cheltuieli de judecata. Apelul administratiei a fost ulterior respins.
Nord Conforest, prezenta constanta pe santierele Primariei
Procesul capata o alta dimensiune prin istoricul dintre cele doua parti. Nord Conforest nu este un constructor ajuns ocazional la o licitatie a municipalitatii, ci o companie care apare de ani buni in proiectele Primariei Cluj-Napoca.
In 2019, asocierea condusa de Nord Conforest a castigat contractul pentru Parcul Tineretului – Padurea Clujenilor, in valoare de aproape 16 milioane de lei fara TVA. In 2022, compania a fost desemnata castigatoare, tot ca lider de asociere, pentru modernizarea Pietei Liebknecht si a strazilor adiacente, oferta avand o valoare de aproximativ 25,08 milioane de lei cu TVA.
Nord Conforest a executat si lucrarile de la Parcul Feroviarilor, alaturi de Eco Garden Construct, iar compania se regaseste si in proiectele pentru Parcul Armatura si Parcul I.L. Caragiale. Actual de Cluj nota recent tocmai caracterul repetat al colaborarii, aratand ca firma familiei Aschilean a executat sau executa mai multe dintre proiectele importante ale municipalitatii.
Lista continua cu zona Piata 14 Iulie, unde contractul semnat in 2023 pentru asocierea din care face parte Nord Conforest avea o valoare de aproximativ 32 de milioane de lei fara TVA. In septembrie 2026, chiar Emil Boc critica public intarzierile de pe acest santier si transmitea un ultimatum constructorului.
Mai recent, Nord Conforest, impreuna cu Best Tools Company, a realizat centrul integrat de colectare separata prin aport voluntar al municipiului. Contractul pentru executie si dotare a ajuns la aproximativ 29,7 milioane de lei cu TVA.
Frecventa acestor contracte explica de ce Nord Conforest este prezentata in presa locala drept una dintre firmele apropiate de administratia Boc sau, mai transant, drept o „firma preferata” a acesteia.
Tocmai acest istoric face neobisnuita disputa din Parcul Rozelor: o companie care a construit ani la rand pentru municipalitate a ajuns sa demonstreze in instanta ca aceeasi administratie inscrisese in proprietatea publica o suprafata asupra careia Nord Conforest revendica un drept anterior.
Iar instanta a retinut o problema concreta in actiunea municipalitatii. Potrivit hotararii citate de Gazeta de Cluj, includerea terenului in proprietatea publica s-a facut fara verificarea corespunzatoare a situatiei juridice si faptice, iar documentatia cadastrala si intabularea nu puteau suplini lipsa unui mod legal de dobandire a proprietatii de catre municipiu.
Anunțuri gratuite din Maramures