Construirea unor piste de biciclete nu înseamnă automat că un oraș are o infrastructură pentru biciclete. O pistă poate fi impecabil asfaltată, colorată și delimitată, dar dacă începe și se termină fără să conecteze punctele importante ale orașului, utilitatea ei rămâne redusă.
Pentru Târgu Mureș, discuția despre pistele de biciclete ar trebui să pornească tocmai de aici: nu câți kilometri de pistă avem, ci ce putem conecta folosind bicicleta?
O rețea eficientă trebuie să îi permită unui locuitor să plece de acasă și să ajungă în siguranță la școală, la serviciu, în centru, la gară, la universitate, la spital, într-o zonă comercială sau de agrement. Cu alte cuvinte, bicicleta trebuie tratată ca mijloc de transport, nu doar ca activitate recreativă.
De la piste izolate la o rețea
Experiența olandeză arată foarte clar diferența. Principiile de proiectare utilizate în Olanda pun accent pe cinci caracteristici ale unei rețele pentru biciclete: coerență, trasee directe, siguranță, confort și atractivitate. Dutch Cycling Embassy subliniază inclusiv faptul că o rețea este „la fel de puternică precum cea mai slabă verigă” – iar intersecțiile sunt esențiale.
Este o observație extrem de relevantă pentru orice oraș care construiește piste noi.
Dacă avem trei kilometri de pistă, apoi biciclistul ajunge într-o intersecție unde infrastructura dispare și este obligat să intre brusc printre automobile, problema nu este rezolvată. Avem o pistă, dar nu avem încă o rută.
Iar dacă mai multe asemenea tronsoane nu sunt legate între ele, nu avem încă o rețea.
Ce ar trebui să conecteze pistele din Târgu Mureș?
În cazul Târgu Mureșului, o strategie coerentă ar trebui să identifice mai întâi marile puncte care generează deplasări zilnice: cartierele rezidențiale, zona centrală, unitățile de învățământ, universitățile, spitalele, gara și autogara, zonele comerciale, marile locuri de muncă și zonele de agrement.
Apoi trebuie pusă o întrebare foarte simplă:
Poate un adolescent, un adult sau o persoană în vârstă să parcurgă traseul dintre aceste puncte pe bicicletă, continuu și în condiții rezonabile de siguranță?
De exemplu, nu este suficient să existe o pistă într-un cartier dacă aceasta nu continuă spre centru. Nu este suficient să existe infrastructură lângă o școală dacă elevii nu au o rută sigură până acolo. Și nu este suficient să avem o pistă frumoasă într-o zonă de promenadă dacă ea nu poate deveni parte din deplasările cotidiene ale locuitorilor.
Ghidurile olandeze merg exact în această direcție: la stabilirea traseelor importante sunt analizate originile și destinațiile deplasărilor – locuințe, locuri de muncă, școli și universități, centre urbane și gări.
Amsterdam: bicicleta nu dispare când ajunge în intersecție
Una dintre diferențele cele mai vizibile dintre infrastructura din orașele care au dezvoltat serios transportul cu bicicleta și infrastructura fragmentată este modul în care sunt tratate intersecțiile.
În Amsterdam există intersecții proiectate explicit pentru fluxurile mari de biciclete, cu semafoare pentru bicicliști, zone de așteptare dimensionate pentru aceștia și traversări dedicate.
Municipalitatea Amsterdamului explică faptul că infrastructura fizică și programarea semafoarelor sunt gândite împreună pentru a îmbunătăți circulația bicicletelor. În anumite intersecții au fost mărite spațiile de așteptare, lărgite traversările sau sincronizate semafoarele pentru anumite mișcări ale bicicliștilor.
La Mr. Visserplein, una dintre intersecțiile foarte circulate de bicicliști spre centrul orașului, spațiul destinat acestora a fost mărit și reorganizat tocmai pentru a permite traversarea unui număr mare de biciclete în siguranță.
Amsterdam are peste 400 de intersecții semaforizate, iar municipalitatea continuă să modifice inclusiv fazele semafoarelor pentru a separa în timp bicicliștii de anumite mișcări ale automobilelor și pentru a reduce riscul accidentelor.
Aceasta este ideea fundamentală: pista de biciclete nu trebuie să dispară tocmai acolo unde situația devine mai periculoasă.
Danemarca: când apare un obstacol, infrastructura continuă
Copenhaga oferă un alt exemplu interesant.
Orașul nu s-a limitat la trasarea unor benzi pe carosabil. A construit inclusiv poduri dedicate bicicletelor pentru a lega cartiere și pentru a elimina barierele din traseele cotidiene. Podurile pentru biciclete ale Copenhagăi conectează zone ale orașului despărțite de apă sau de infrastructură urbană dificil de traversat.
Unul dintre cele mai spectaculoase exemple este Cykelslangen – „Șarpele pentru biciclete”.
Este un pasaj suspendat curbat, destinat bicicliștilor, care trece printre clădiri și deasupra zonei portuare. Traseul ajunge la aproximativ șapte metri deasupra zonei de la nivelul apei și se conectează mai departe cu un alt pod pentru biciclete. Rolul său nu este doar spectaculos din punct de vedere arhitectural: el face traseul mai simplu și mai rapid.
Danish Architecture Center descrie Cykelslangen drept un pod de aproximativ 200 de metri care separă bicicliștii de pietoni și înlocuiește o conexiune incomodă care exista anterior în zonă.
Este o schimbare importantă de perspectivă.
În loc să se spună „aici este prea complicat, deci pista se termină”, întrebarea devine:
„Cum facem ca traseul să continue?”
Uneori răspunsul este un semafor pentru biciclete. Alteori este o intersecție reproiectată, o traversare dedicată, un pod sau un pasaj.
Infrastructura bună urmărește traseul oamenilor
În planificarea rutelor pentru biciclete există un principiu foarte simplu: oamenii preferă traseele directe.
Ghidurile olandeze recomandă ca legăturile importante pentru deplasările cotidiene să fie cât mai directe și să nu oblige bicicliștii la ocoluri inutile. Pot fi folosite inclusiv pasaje și poduri accesibile traficului nemotorizat pentru a păstra continuitatea traseelor.
Este firesc.
Dacă pentru o călătorie de trei kilometri cu bicicleta trebuie să faci numeroase ocoluri, să cobori de pe bicicletă în mai multe intersecții sau să intri repetat în traficul auto, bicicleta devine mai puțin atractivă.
Dacă însă traseul este direct, continuu și previzibil, pentru distanțele urbane bicicleta poate deveni una dintre cele mai simple modalități de deplasare.
Ce ar putea însemna acest principiu pentru Târgu Mureș
Târgu Mureș nu trebuie să copieze Copenhaga sau Amsterdam. Dimensiunea orașului, relieful, străzile și fluxurile de trafic sunt diferite.
Dar poate prelua principiul care a stat la baza succesului acestor orașe:
să construim o rețea, nu o colecție de piste.
Asta ar presupune stabilirea câtorva axe principale care să lege cartierele de punctele cu adevărat importante ale orașului. Din aceste axe s-ar putea dezvolta ulterior conexiuni secundare.
Intersecțiile mari trebuie incluse în proiect încă de la început. Dacă este nevoie de semaforizare separată pentru biciclete, aceasta trebuie analizată. Dacă într-un anumit punct există o barieră majoră, poate fi analizată o traversare specială, un pasaj sau chiar o structură dedicată bicicletelor.
Nu înseamnă că Târgu Mureș are nevoie mâine de un „Bicycle Snake” precum Copenhaga. Înseamnă însă că un obstacol nu ar trebui să reprezinte automat capătul unei piste.
Succesul nu se măsoară doar în kilometri
Un oraș poate anunța 10, 20 sau 30 de kilometri de piste pentru biciclete și, cu toate acestea, bicicleta să rămână dificil de folosit pentru deplasările zilnice.
În schimb, o rețea mai scurtă, dar bine conectată, poate fi mult mai utilă.
De aceea, poate că indicatorul cel mai relevant pentru Târgu Mureș nu ar trebui să fie doar:
„Câți kilometri de piste am construit?”
Ci și:
„Câte destinații importante ale orașului pot fi atinse în siguranță, pe un traseu continuu, cu bicicleta?”
Această schimbare aparent mică de perspectivă face diferența dintre infrastructura construită pentru a exista pe hartă și infrastructura construită pentru a fi folosită.
Amsterdam și Copenhaga arată că, atunci când bicicleta este privită ca un mijloc real de transport, apar firesc piste continue, intersecții adaptate, semafoare pentru bicicliști, poduri și pasaje dedicate.
Pentru Târgu Mureș, primul pas nu trebuie să fie neapărat infrastructura spectaculoasă. Primul pas este mai simplu: să privim orașul ca pe o rețea de destinații care trebuie conectate.
Iar o pistă de biciclete este cu adevărat utilă atunci când te duce undeva.
Anunțuri gratuite din Maramures