Petiție națională pentru rezolvarea crizei urșilor: Autorităţile din judeţul Covasna cer promulgarea de urgență a legii de gestionare a populației de urs brun – We Radio Sfântu Gheorghe

Pornind de la o situație descrisă drept insuportabilă în teren, reprezentanții autorităților locale și ai asociațiilor de fermieri din județul Covasna au lansat o petiție publică națională prin care solicită Președintelui României, Guvernului, Ministerului Mediului și Parlamentului adoptarea unor măsuri imediate pentru protejarea vieții oamenilor și a bunurilor din comunitățile rurale. 

Demersul, coordonat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară AgroSiC, vine pe fondul unei creșteri alarmante a numărului de atacuri provocate de urși în mediul locuit. Petiţia poate fi citită şi semnată AICI.

Potrivit datelor prezentate de președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor, populația de urși din județ s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând de la aproximativ 1.200 de exemplare în 2016 la peste 2.400 în 2026. În timp ce habitatul optim al unui urs brun este estimat de specialiști la 300–350 de hectare de pădure – ceea ce ar permite județului o capacitate de suport de 500–600 de exemplare –, suprapopularea împinge animalele în afara pădurilor, spre culturi, localități și instituții.

„Avem aproximativ 180.000 de hectare de pădure în județul Covasna. În 10 ani, efectivul s-a dublat, iar asta simțim pe pielea noastră zi de zi. Urșii au fost împinși din pădure în câmp, pe ogoare, la limita satelor, în sate, în instituții publice, grădinițe, iar mai nou în mall-urile din Brașov sau în județul Ilfov. Nu vrem să nimicim populația de urs, dar vrem un echilibru între faună și viața oamenilor. Cea mai periculoasă decizie este să nu iei nicio decizie”, a declarat Tamás Sándor.

Primarii din județ au expus cazurile dramatice înregistrate în comunitățile lor. În comuna Belin, un om a fost ucis de urs la doar câteva sute de metri de ultimele case. Primarul Alexandru Racolța a atras atenția asupra riscurilor imense la care se expun fermierii și locuitorii: „Oamenii nu mai au liniște. În spatele grădinilor s-a întâmplat evenimentul tragic, când l-am găsit pe om deja mort. În șapte puncte din jurul comunei avem probleme, iar când am convocat echipa de intervenție, oamenilor le-a fost frică să tragă, de teamă că glonțul ajunge în case. Oamenii muncesc, depun eforturi și nu au siguranța că se mai întorc acasă”.

La rândul său, primarul orașului Covasna, Gyerő József, a explicat că actuala OUG 81, bazată pe intervenții în situații de urgență, este total inadecvată pentru o problemă sistemică: „Prin gardul electric ne facem captivi în propria casă. Am făcut din urs un inamic al populației, un adversar direct. În loc să gestionăm unitar populația prin măsuri cinegetice de prevenție în pădure, ajungem să împușcăm ursul în mediul locuit, lângă turiști sau spații publice, expunând oamenii la riscuri și mai mari”.

Probleme similare au fost semnalate și în Bodoc și Barcani. Primarul din Bodoc, Fodor István, a descris situații bizare generate de prezența sălbăticiunilor: „În satul Olteni, oamenii au ajuns să pună pe garduri plăcuțe cu ‘Locuință păzită de urs’. S-a ajuns ca o pășune de 30 de hectare să fie îngrădită cu plasă de sârmă și gard electric, iar ursul tot sapă pe dedesubt și intră la animale. Oamenilor le e frică să mai meargă la izvoarele de apă minerală”. 

Totodată, viceprimarul comunei Barcani, Anca Maria Băilă, a menționat că, pe lângă traumele umane, pagubele materiale anuale ajung la zeci de mii de lei doar la nivel local, stările de nesiguranță afectând direct activitatea agricolă.

Impactul economic asupra fermierilor a fost completat de Sorin Popică, reprezentantul crescătorilor de ovine, și de Iosif Colțea, reprezentantul crescătorilor de bovine. Popică a arătat că atacurile constante forțează fermierii să își abandoneze activitatea sau să modifice modul tradițional de exploatare: „Faptul că ursul a coborât din pădure în câmp este o mare problemă. Oamenii nu își mai pot lucra terenurile. Trebuie să simplificăm procedurile juridice și să nu mai disipăm responsabilitatea. În alte țări europene, dacă un prădător intră pe proprietatea privată, măsurile sunt ferme și imediate”.

Principalele revendicări formulate în cadrul petiției vizează promulagarea de urgență a legii aprobate de Parlament privind cotele de prevenție și intervenție (lege validată și de Curtea Constituțională), implementarea unor măsuri rapide de control al populației de urși, revizuirea statutului de protecție al speciei în raport cu realitatea din teren și acordarea de despăgubiri rapide și corecte celor afectați. Inițiatorii subliniază că aplicarea cotele stabilite pe baze științifice de către facultățile de silvicultură și specialiști nu urmărește decât reechilibrarea efectivelor și eliminarea pericolului din preajma comunităților umane.