„Organizația de Management al Turismului nu se face în restaurante și hoteluri!” Un antreprenor HoReCa din Alba Iulia acuză administrația locală: „Ați avut patru ani să ne demonstrați leadership-ul”
La patru ani de la adoptarea cadrului legal pentru Organizațiile de Management al Destinațiilor (OMD), înființarea unei astfel de structuri la Alba Iulia readuce în prim-plan disputa privind responsabilitatea administrației publice și a mediului privat. Cosmin Matieș, antreprenor local HoReCa, susține că responsabilitatea pentru inițierea și coordonarea unui asemenea demers nu putea fi transferată exclusiv către operatorii privați din turism.
În iunie 2022, Guvernul României adopta OUG nr. 86/2022, act normativ care stabilea cadrul pentru înființarea Organizațiilor de Management al Destinațiilor. Patru ani mai târziu, însă, în opinia antreprenorului Cosmin Matieș, întrebarea esențială rămâne: cine trebuia să facă primul pas?
„La patru ani de la acest OUG, ni se reproșează că noi, cei din HoReCa, nu am înființat acest OMD. Dar oare era responsabilitatea noastră?”, afirmă Cosmin Matieș, antreprenor HoReCa din Alba Iulia.
În viziunea sa, un OMD nu poate fi construit exclusiv de mediul privat, întrucât însăși filosofia unei astfel de organizații presupune colaborarea dintre administrația publică și operatorii din turism. „Un OMD nu se construiește de către mediul privat, ci prin parteneriat între administrația publică și mediul privat”, subliniază antreprenorul.
„Administrația locală trebuia să-și asume rolul firesc de lider”
Cosmin Matieș consideră că administrația locală ar fi trebuit să inițieze procesul, să creeze cadrul de dialog și să aducă la aceeași masă hotelierii, restaurantele și ceilalți operatori din turism. „Da, acest OMD putea să existe deja dacă administrația locală și-ar fi asumat rolul firesc de lider, ar fi inițiat acest demers și ar fi cooptat operatorii din turism într-un proiect comun. Și nu invers!”, afirmă acesta.
În opinia antreprenorului, faptul că mediul privat trebuie să fie parte a OMD-ului nu înseamnă că acesta trebuie să preia și rolul de inițiator sau coordonator al întregului proces.
OMD-urile, incluse în PNRR
Un alt argument invocat de Cosmin Matieș este legătura dintre operaționalizarea OMD-urilor și Planul Național de Redresare și Reziliență. „Ca să vezi… a fost chiar jalon în PNRR!”, punctează antreprenorul.
Potrivit acestuia, înființarea OMD-urilor a fost prevăzută în PNRR, Componenta C11 – Turism și Cultură, jalonul 329 – operaționalizarea OMD-urilor. „PNRR a cerut crearea cadrului legal și operaționalizarea OMD-urilor, iar autoritățile locale aveau rolul de a iniția și susține acest proces, în parteneriat cu mediul privat”, susține Cosmin Matie.
De aici și concluzia sa: înființarea OMD-ului nu putea fi tratată ca o sarcină exclusivă a hotelurilor și restaurantelor.
„Înființarea OMD-ului nu era un jalon pentru restaurante sau hoteluri! Era un jalon pe care administrația trebuia să îl ducă la îndeplinire, împreună cu mediul privat”, afirmă antreprenorul.
„Exact asta înseamnă un OMD: un parteneriat”
Pentru mediul privat din turism, spune Matie, implicarea într-un OMD este firească. Dar aceasta trebuie să vină în cadrul unui parteneriat funcțional, în care administrația publică își asumă rolul de facilitator și coordonator. „Exact asta înseamnă un OMD: un parteneriat, nu o inițiativă lăsată pe umerii HoReCa”, declară antreprenorul.
În final, Cosmin Matieș lansează o critică directă la adresa administrației locale, reproșându-i lipsa unei asumări clare în ultimii patru ani. „Ați avut patru ani la dispoziție să ne demonstrați leadership-ul”, spune acesta. Iar concluzia vine într-o notă ironică, dar tranșantă: „Așa-i că este mai simplu să dați vina pe alții?”
foto: arhivă (cu rol ilustrativ)
Secțiune Știri sub articolul principal
Anunțuri gratuite din Maramures