Orașele care au promovat în SuperLiga, dar n-au avut stadioane. De ce Corvinul Hunedoara are voie, de fapt, să joace la Arad

Corvinul Hunedoara a promovat în primul eșalon după 34 de ani, dar va juca la Arad meciurile de acasă și nu în propriul oraș. În ultimele sezoane, mai multe formații din România au ajuns în SuperLiga, dar nu au avut stadioane omologate pentru Liga 1 și au fost nevoite să plece în pribegie.

Cazul corviniștilor a reaprins dezbaterea despre regulamentele FRF și LPF, legate de licențiere și de posibilitatea ca o echipă să evolueze temporar în alt oraș. Deși multă lume ar crede că un club nu poate promova dacă nu are stadion de Liga 1, în realitate, regulamentul FRF și procedura de licențiere pentru SuperLiga sunt mai flexibile.

O echipă care obține promovarea din punct de vedere sportiv, așa cum este cazul Corvinului Hunedoara, care a câștigat Liga 2, poate primi dreptul să evolueze în SuperLiga, chiar dacă stadionul ei nu îndeplinește toate criteriile de licențiere. Condiția esențială este existența unei soluții alternative, pe care să o aprobe Federația și Liga.

Echipa nou-promovată trebuie să demonstreze că are drept sportiv de promovare, îndeplinește toate criteriile din punct de vedere financiar și administrativ, poate disputa meciurile de acasă pe un stadion omologat sau deține un acord pentru utilizarea unei alte arene. În acest context apare și cazul echipei lui Florin Maxim, care, în SuperLiga, va împărți cu UTA stadionul din Arad „Francisc Neuman”.

De ce Corvinul Hunedoara are voie să joace la Arad

Corvinul Hunedoara nu este primul club din România care promovează și care urmează să joace în SuperLiga într-un alt oraș. La Hunedoara se va construi stadion nou, meciul din ultima etapă a ligii secunde, cu FC Bihor, fiind ultimul pe arena „Corvinul 1921 Hunedoara”, care se va dărmâna. Regulamentul nu obligă un club să joace imediat în propriul oraș după promovare. Important este ca stadionul ales să fie omologat și aprobat de LPF. Prin urmare, „corbii” au nevoie de un stadion care să respecte toate cerințele impuse la nivelul primului eșalon:

• instalație de nocturnă conform standardelor TV;
• infrastructură VAR;
• condiții moderne pentru presă;
• vestiare și zone de securitate conforme;
• capacitate și acces pentru suporteri;
• cerințe speciale privind siguranța și evacuarea.

Așadar, varianta unui stadion alternativ devine perfect legală. Stadionul „Francisc Neuman” din Arad îndeplinește standardele pentru SuperLiga și o va găzdui în următorul sezon și pe Corvinul Hunedoara. Prima variantă a echipei lui Florin Maxim a fost arena din Sibiu, dar s-au lovit de refuzul autorităților. Pe arena lui Hermannstadt mai joacă și Inter Sibiu, din Liga 3.

Ce spune regulamentul FRF despre stadioanele alternative

În România, licențierea pentru SuperLiga funcționează după modelul UEFA. Cluburile care vor să evolueze în primul eșalon trebuie să depună dosarul complet înaintea fiecărui sezon. Un stadion poate fi acceptat dacă:

• există contract de utilizare;
• arena respectă standardele tehnice;
• există acordul autorităților și al organizatorilor;
• meciurile pot fi organizate în condiții de securitate.

Din punct de vedere juridic, regulamentul nu condiționează participarea în SuperLiga de existența unui stadion propriu. Asta înseamnă că o echipă poate juca în alt oraș, pe stadionul unui alt club sau temporar, până la finalizarea lucrărilor de modernizare.

Corvinul Hunedoara nu este prima și probabil nici ultima echipă din fotbalul românesc care pleacă în pribegie după promovarea în SuperLiga. În ultimul deceniu și nu numai, mai multe cluburi au fost obligate să își dispute partidele de pe teren propriu pe alte stadioane, în alte orașe.

Chindia Târgoviște

Chindia Târgoviște a promovat în SuperLiga în 2019, dar stadionul din fosta capitală a României nu era pregătit pentru cerințele competiției. Echipa, care se luptă din nou să revină în primul eșalon, a jucat o perioadă importantă la Ploiești, pe „Ilie Oană”, dar și la Buzău. Dâmbovițenii au revenit acasă, pe noul „Eugen Popescu”, abia în primăvara lui 2023, la ultimul meci al sezonului, când au retrogradat.

FC Voluntari

FC Voluntari și-a făcut apariția pe prima scenă fotbalistică din România odată cu sezonul 2015-2016. Ilfovenii nu au putut juca de la început acasă, pentru că lucrările la arena „Anghel Iordănescu” nu erau încă finalizate. Astfel, Voluntari și-a început aventura în SuperLiga la București, mai exact în „Groapă”, pe stadionul lui Dinamo.

Metaloglobus

Cel mai recent caz este cel al lui Metaloglobus, care, în sezonul 2025-2026, a jucat în premieră în SuperLiga României. Din păcate, gruparea din Pantelimon a retrogradat fără să joace niciun meci casă. Casa lui Metaloglobus pentru meciurile din prima ligă a fost arena din Clinceni.

FC Argeș

Metaloglobus n-a fost singura nou-promovată care nu a avut stadion în sezonul care stă să se încheie. Este și cazul lui FC Argeș, care a fost nevoită să se mute la Mioveni. Piteștenii nu pot juca deocamdată în Trivale până când nu vor fi gata lucrările la noul stadion „Nicolae Dobrin”.

Unirea Slobozia

În Liga 2, la finalul acestui sezon, se întoarce și Unirea Slobozia. Spre deosebire de Metaloglobus, ialomițenii au jucat pe noua arenă din Slobozia în stagiunea 2025-2026. La primul sezon de la promovare, 2024-2025, arena ialomițenilor nu era încă gata, astfel că echipa s-a mutat la Clinceni.

Rapid

Rapid București, una dintre echipele de tradiție din fotbalul românesc, nu a avut stadion, în 2021, când a revenit în Liga 1. Noua arenă din Giulești, modernizată cu ocazia lui Euro 2020, nu era încă gata, astfel că alb-vișiniii au trebuit să plece din București. Deși în Liga 2 a jucat în Regie, pe stadionul Sportului Studențesc, în SuperLiga, giuleștenii s-au mutat la Mioveni.

Viitorul Constanța

Putem merge și mai departe de ultimul deceniu. Spre exemplu, sezonul 2012-2013 a marcat prima apariție în SuperLiga a Viitorului Constanța, care, mai târziu, avea să fuzioneze cu Farul. La vremea respectivă, echipa lui Gică Hagi nu avea teren propriu și nu își disputa meciurile de acasă la Ovidiu. Prin urmare, Viitorul a fost nevoită să își înceapă aventura în Liga 1 în apropierea Bucureștiului, mai exact pe stadionul Concordiei Chiajna.

Universitatea Cluj

Nici U Cluj nu a jucat din totdeauna pe Cluj Arena. Stadionul ultramodern de la poalele Feleacului a fost construit pe terenul vechiului „Ion Moina” și inaugurat în abia în anul 2011. Astfel, la promovarea din 2010, „șepcile roșii” au plecat din oraș pentru a își disputa partidele de pe teren propriu. Până la inaugurarea Cluj Arena, Universitatea a fost gazdă la Alba Iulia, Bistrița și Mediaș.

Este un club obligat să revină în propriul oraș?

În regulament nu există o limită clară de timp care să oblige cluburile să revină în propriul oraș. Important este ca fiecare echipă să demonstreze că poate organiza meciurile pe un stadion omologat, indiferent de oraș. Așadar, o echipă poate continua să joace ani întregi într-un alt oraș, dacă stadionul alternativ rămâne disponibil, toate criteriile sunt respectate și primește aprobările necesare.

Totuși, majoritatea cluburilor încearcă să revină cât mai rapid în orașul mamă, iar motivele sunt numeroase: costuri logistice ridicate, dificultăți pentru suporterii care trebuie să facă deplasarea chiar și când echipa lor joacă acasă, pierderi comerciale, presiuni din partea autorităților locale sau nevoia modernizării propriului stadion.

• 2029 este anul în care ar trebui să fie gata noul stadion din Hunedoara
• 65 de milioane de euro va costa noua arenă a „corbilor”