Noi cercetări arheologice în zona ruinelor porții prin care Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia

Arheologii din Alba Iulia au reluat cercetările sistematice în
zona în care, anul trecut, a fost identificat nivelul de subsol al
turnului medieval al porții prin care Mihai Viteazul a intrat în
cetatea Bălgradului în 1599 și a fost descoperită poarta estică
a castrului legiunii a XIII-a Gemina.

„Am reluat
cercetările arheologice sistematice în partea de est a Cetății
Alba Carolina. Pe același aliniament se află trei porți din trei
epoci: Poarta castrului legiunii a XIII-a Gemina (porta praetoria),
Poarta medievală Sfântul Gheorghe și Poarta Carol (a III-a) a
cetății bastionare.

Anul trecut a
fost identificat nivelul subsolului turnului medieval al Porții Sf.
Gheorghe, spațiu în care, potrivit surselor, a funcționat o
temniță. Cercetările confirmă și în acest an caracterul
monumental al ansamblului, alcătuit dintr-un turn rectangular cu mai
multe niveluri și o barbacană circulară.

Deși cercetarea
este dificilă din cauza adâncimii și a amplasamentului pe bastion,
am extins săpătura pentru a verifica și documenta în continuare
structurile identificate în teren în raport cu planul cetății
întocmit de Giovanni Morando Visconti în 1711. Poarta Sf. Gheorghe
este legată istoric și simbolic de intrarea
lui Mihai Viteazul în Cetatea Bălgradului, la 1 noiembrie 1599,
eveniment consemnat și popularizat de Nicolae Bălcescu în secolul
al XIX-lea.

La o adâncime de
peste 4 m, sub fundațiile medievale, am ajuns în epoca romană, la
poarta estică a castrului de la Apulum (înscris pe Lista
Patrimoniului Mondial UNESCO). Porta praetoria este una dintre
marile descoperiri ale anului 2025 și reprezenta poarta principală
prin care se realiza accesul, pe via praetoria, către clădirea
comandamentului militar (principia).

Astfel, șantierul
arheologic a devenit și el o „Poartă a Timpului”, un loc unde
se descoperă mai multe construcții care se suprapun, aparținând
unor epoci diferite: epoca romană (castrul legiunii a XIII-a Gemina,
sec. II–III d. Hr.), perioada medievală timpurie (sec. IX–XII),
Principatul Transilvaniei (sec. XVI–XVII) și administrația
austriacă (sec. XVIII–XIX).

Porțile
Mileniilor formează un ansamblu unic, care poate deveni un traseu
turistic spectaculos, oferind vizitatorilor posibilitatea de a urmări
succesiunea epocilor și a fortificaților reprezentative pentru
istoria orașului Alba Iulia”, anunță Muzeul
Național al Unirii Alba Iulia, pe pagina de Facebook a
instituției.

Cercetarea
arheologică sistematică este organizată de Muzeul Național al
Unirii Alba Iulia, în cadrul unui proiect finanțat din bugetul
alocat de Consiliul Județean Alba. Săpătura arheologică este
coordonată de dr. Anca Timofan, arheologă în cadrul muzeului și
responsabil științific al cercetării.

Desfășurarea
cercetării din acest an a beneficiat de sprijinul important al
specialiștilor geniști din cadrul Batalionului 136 Geniu „Apulum”,
care au realizat intervențiile mecanizate necesare.

Mai multe pentru tine…