Studierea istoriei extremismului de dreapta din perioada interbelică oferă lecții fundamentale care trebuie învățate astăzi, în contextul în care spațiul politic actual se confruntă cu noi provocări și asocieri cu mișcările radicale din trecut, a declarat, joi, șeful Institutului de Cercetări Socio-Umane ”Gheorghe Șincai” din Târgu Mureș, Cornel Sigmirean.
Avertismentul a fost lansat în cadrul sesiunii științifice ”Elitele transilvane și extrema dreaptă din perioada interbelică”, eveniment organizat joi la Târgu Mureș în format hibrid, sub egida Zilelor Academice Clujene.
Manifestarea desfășurată la Biblioteca Județeană Mureș a reunit 18 cercetători de prestigiu din țară și din străinătate, inclusiv din Italia, Belgia (Bruxelles) și Republica Moldova.
”Astăzi, din păcate, sunt foarte multe provocări, se fac asocieri între anumite mișcări din spațiul politic românesc cu cele din perioada interbelică. Suntem foarte bine conectați la problematica istorică adusă în actualitatea de astăzi”, a declarat presei dr. Cornel Sigmirean.
Cercetătorul mureșean a subliniat faptul că istoria are datoria de a dezbate toate aspectele condiției umane și de a nu ascunde adevărul.
Istoricii au analizat modalitățile subtile și diverse de manifestare a extremismului din perioada 1918-1948, arătând că fenomenul a depășit granițele mitingurilor și ale discursurilor violente.
Printre studiile prezentate s-a numărat și o cercetare privind infiltrarea mișcărilor extremiste în cluburile sportive de box sau fotbal din perioada interbelică, care au devenit adevărate școli de formare pentru militanți radicali.
Un interes major l-a reprezentat analiza propagandei de extremă dreaptă, fiind dezbătut inclusiv cazul controversat al poetului Octavian Goga.
”Goga va rămâne un mare poet, dar iată că sunt multe lucruri din viața lui care îl condamnă. A murit cu svastica pe piept”, a precizat Sigmirean, amintind și de alte formațiuni radicale ale epocii, precum Mișcarea Legionară sau Mișcarea Cuzistă.
Cercetătorii au atras atenția asupra finalității sângeroase a ideologiilor extremiste, care au generat un climat de o violență extremă în societatea românească și au contribuit la declanșarea conflagrațiilor europene.
”Trebuie să ne gândim că România este unica țară din Europa care, în câțiva ani, a asasinat patru prim-miniștri. Patru prim-miniștri au căzut victime Mișcării Legionare. Au căzut victime oameni nevinovați care, prin valoarea și atitudinea lor, au fost excluși din societate și acest lucru, până la urmă, a alimentat războiul. Războiul în Europa a fost opera statelor revizioniste și a mișcărilor fasciste, naziste”, a conchis dr. Cornel Sigmirean.
Studiile prezentate în cadrul acestei sesiuni științifice urmează să fie publicate într-un volum colectiv de specialitate la Editura Presa Universitară Clujeană.
Evenimentul face parte din seria manifestărilor anuale organizate de cele 12 institute de cercetare din cadrul Filialei Cluj a Academiei Române. AGERPRES/(A – redactor: Dorina Matiș, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea)
Anunțuri gratuite din Maramures