Primele focare au fost depistate la Tomeşti, în cazul unei vaci adulte şi al unui exemplar bovin tânăr găsite la o distanţă de cinci kilometri. Probele prelevate de la acestea au primit confirmarea iniţială la laboratorul din Sfântu Gheorghe, fiind ulterior validate şi de laboratorul central de referinţă, Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA) din Bucureşti.
Potrivit conducerii DSVSA Harghita, boala s-a manifestat violent la animalele afectate, prin simptome neurologice precum agresivitate nejustificată şi dromomanie, tendinţa de a se deplasa continuu şi necontrolat. În cazul bovinei din Mădăraş, animalul a distrus grajdul înainte de a fi eutanasiat.
Pe lângă cazurile confirmate, autorităţile investighează în prezent alte două suspiciuni: o bovină decedată în localitatea Dăneşti, de la care s-au recoltat probe, şi un pui de câine neimunizat de şase luni din Mihăileni, observat în urmă cu o săptămână în timp ce se lupta cu o vulpe şi care prezintă deja semne clinice. Şeful DSVSA Harghita a explicat că perioada de incubaţie a virusului de la muşcătură până la afectarea sistemului nervos central este de 7-10 zile la bovine, existând suspiciunea că în mediul forestier funcţionează mai multe surse active de infecţie, din cauza densităţii mari de vulpi. Situaţia este alimentată şi de focarele raportate recent la bovine, câini, pisici şi vulpi în judeţele limitrofe Bacău, Neamţ şi Suceava.
În urma deciziei Centrului Local de Combatere a Bolilor, s-a instituit o zonă de protecţie de trei kilometri în jurul focarelor şi o zonă de supraveghere de şapte kilometri. Măsurile includ restricţionarea circulaţiei animalelor, catagrafierea câinilor şi pisicilor şi efectuarea vaccinărilor antirabice de completare.
Totodată, persoanele care au venit în contact cu animalele suspecte, inclusiv medicul veterinar de teren, au primit imunizare serologică şi vaccinare la Secţia de Boli Infecţioase.
Planul de măsuri include intervenţii specifice pe fondurile de vânătoare din zonele afectate. În acest context, şeful DSVSA Harghita, dr. Róbert István, consideră că gestionarii acestor domenii au un rol decisiv în limitarea extinderii bolii.
Administratorii fondurilor au obligaţia de a evalua şi de a număra populaţia de animale sălbatice, cu accent pe efectivele de vulpi din zonele de protecţie şi de supraveghere.
Pentru a reduce riscul de transmitere a virusului prin contact direct între animale, planul prevede scăderea numărului de vulpi şi şacali prin creşterea cotei de vânătoare. Aceste acţiuni se vor desfăşura însă fără utilizarea câinilor de vânătoare.
În cazul suspectării unor îmbolnăviri sau al unui contact direct cu un animal bolnav, cetăţenii sunt sfătuiţi să adreseze imediat o solicitare medicului de familie şi să informeze autorităţile veterinare. (E.Ş.)
Comentarii:
Anunțuri gratuite din Maramures