Delegația UDMR la Cotroceni / sursa foto: captură video

Din cuprinsul articolului

Reforma administrativă discutată la nivelul coaliției de guvernare ar putea afecta 53 de comune cu populație majoritar maghiară din Transilvania și ar putea schimba echilibrul reprezentării etnice în mai multe zone. UDMR avertizează că reorganizarea localităților și o eventuală comasare a județelor ar putea influența conducerea primăriilor, reprezentarea politică și folosirea limbii materne în administrație.

Subiectul a fost abordat de publicația ungară Index, într-un articol preluat de Helló Magyar, care citează declarațiile lui Horváth Anna, vicepreședinte executiv al UDMR responsabil pentru administrația locală. Potrivit acesteia, dintre cele 53 de comune vizate de scenariul analizat, 30 au în prezent primari maghiari.

Deocamdată, Guvernul nu a prezentat un proiect legislativ final, iar pragurile de populație discutate pentru comasarea comunelor s-au modificat în ultimele săptămâni. Miza este una administrativă, dar implicațiile pot depăși reorganizarea serviciilor publice.

Calculele prezentate de Horváth Anna pornesc de la un prag minim de 1.500 de locuitori pentru comasarea localităților. Aplicarea acestui criteriu ar putea afecta 429 de comune din România, dintre care 53 sunt considerate comune maghiare.

Scenariul ridică întrebări privind viitorul administrațiilor locale din zonele în care populația maghiară reprezintă majoritatea. În 30 dintre cele 53 de comune menționate, primarul este în prezent de etnie maghiară.

Pragul de 1.500 de locuitori nu reprezintă însă o decizie oficială. În discuțiile din PSD au fost avansate și alte variante, de 3.000 sau chiar 5.000 de locuitori, ceea ce ar putea modifica semnificativ numărul localităților incluse în reformă.

Ce stimulente financiare pregătește Guvernul pentru comunele care acceptă comasarea

Executivul justifică reforma prin dificultățile financiare ale administrațiilor locale mici. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Dezvoltării, cele 429 de comune cu cel mult 1.500 de locuitori depind în proporție de peste 80% de transferurile de la bugetul de stat. În aceste localități trăiesc aproximativ 480.000 de persoane.

Ministrul Dezvoltării, Marcel-Alexandru Stoica, a anunțat un mecanism în două etape. Prima etapă este destinată comasărilor voluntare, încurajate prin facilități fiscale și finanțări pentru proiecte de infrastructură.

Printre stimulentele prezentate se numără reduceri de până la 50% pentru impozitele pe clădiri și terenuri intravilane, pentru o perioadă limitată, precum și investiții în drumuri, rețele de apă și canalizare, gaze, școli și centre medicale.

Potrivit calendarului anunțat de ministru, prima etapă ar urma să se desfășoare până la 1 martie 2027. Ulterior, Guvernul ia în calcul o a doua etapă, în care reorganizarea ar putea fi realizată prin asumarea răspunderii, iar noua configurație administrativă ar urma să se aplice începând cu 2028.

Există însă o distincție importantă între măsurile aflate în pregătire și deciziile adoptate. La 11 noiembrie, Asociația Comunelor din România a participat la prima ședință de analiză a proiectului de ordonanță privind comasarea voluntară. ACoR a susținut că fuziunea trebuie să se bazeze pe referendumuri locale și că locuitorii fiecărei comune implicate trebuie să își exprime acordul.

UDMR susține că nu se opune reorganizării administrației publice, dar contestă posibilitatea ca fuziunile să fie impuse fără acordul comunităților locale.

Președintele formațiunii, Kelemen Hunor, a cerut ca locuitorii comunelor vizate să poată decide prin referendum dacă acceptă sau nu comasarea. Pentru reprezentanții Uniunii, autonomia administrațiilor locale este strâns legată de capacitatea comunităților de a-și păstra reprezentarea politică.

Temerile vizează și aplicarea drepturilor lingvistice. În cazul în care o comună cu populație majoritar maghiară ar fi unită cu o localitate mai mare, în care românii reprezintă majoritatea, structura viitoarei administrații s-ar putea schimba.

Acest lucru nu înseamnă automat pierderea dreptului de folosire a limbii maghiare. Regimul juridic al limbilor minorităților este stabilit prin legislația națională, iar efectele unei eventuale reorganizări ar depinde de forma concretă a legii și de situația fiecărei comunități.

Discuțiile privind reorganizarea administrativă au ajuns și la nivel județean. Una dintre variantele vehiculate în spațiul public prevede reducerea numărului de județe la 15, prin reunirea mai multor unități administrative.

În această variantă, Harghita ar urma să fie integrată în județul Mureș, iar Covasna ar fi preluată de Brașov. Alte propuneri vizează reunirea județelor Satu Mare și Bihor, respectiv Arad și Timiș.

Varianta a fost asociată discuțiilor coordonate în PSD de europarlamentarul Dragoș Benea. Nu există însă un proiect oficial adoptat privind redesenarea granițelor județelor.

Pentru UDMR, o asemenea reorganizare ar putea modifica substanțial reprezentarea comunității maghiare la nivelul administrației județene.

Panoramic Băile Tușnad, Harghita (sursă foto – arhivă)

Datele Recensământului din 2021 arată că maghiarii reprezintă aproximativ 80% din populația județului Harghita și 67% din cea a județului Covasna. În Mureș, ponderea lor este de aproximativ 32%, iar în Brașov, de circa 5,2%. Prin urmare, reunirea Harghitei cu Mureșul sau a Covasnei cu Brașovul ar schimba raportul demografic la nivelul noilor unități administrative.

Unul dintre punctele sensibile ale reformei este aplicarea drepturilor lingvistice în administrația publică.

Potrivit Codului administrativ, cetățenii aparținând unei minorități naționale care depășesc pragul de 20% din populația unei unități administrativ-teritoriale au dreptul să folosească limba maternă în relația cu autoritățile locale. Instituțiile trebuie să asigure comunicarea și în limba minorității respective, în condițiile prevăzute de lege.

Pragul se raportează la populația stabilită prin ultimul recensământ. O eventuală modificare a limitelor administrative ar putea influența ponderea demografică relevantă pentru aplicarea acestor prevederi.

Acesta este unul dintre motivele pentru care UDMR urmărește cu atenție discuțiile despre reorganizarea județelor și a comunelor. Forma finală a reformei va fi decisivă pentru stabilirea efectelor asupra reprezentării locale și a drepturilor lingvistice.

Propunerile de reorganizare au generat nemulțumiri și în alte zone ale țării. În Maramureș, de exemplu, primarul orașului Cavnic, Vladimir Petruț, a criticat posibilitatea ca județul să fie absorbit de Cluj și a invocat inclusiv organizarea unui referendum privind această variantă.

Discuțiile arată că opoziția față de comasare nu este limitată la comunitățile maghiare. Identitatea locală, distanța față de viitoarele centre administrative și reprezentarea comunităților sunt preocupări întâlnite și în alte județe.

În plan politic, liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a avertizat că formațiunea ar putea susține o moțiune de cenzură dacă Guvernul își asumă răspunderea pentru o reformă care ar impune reorganizarea administrativă.

Grupul de lucru constituit la Ministerul Dezvoltării analizează în prezent mecanismele de asociere și comasare voluntară. Potrivit calendarului prezentat de ministru, prima etapă ar trebui să se desfășoare până la 1 martie 2027, iar reorganizarea rezultată din etapa următoare ar putea deveni efectivă în 2028.

În paralel, propunerile privind reducerea numărului de județe se află la nivel de discuție și nu au fost transformate într-un proiect legislativ final.

Reforma administrativă ar putea avea consecințe importante pentru comunitățile din Harghita și Covasna, însă scenariile vehiculate nu reprezintă încă decizii oficiale. Forma proiectului, procedura de consultare a populației și criteriile de reorganizare vor stabili efectele concrete asupra administrațiilor locale și a reprezentării minorităților naționale.

Link sursă




Anunțuri gratuite din Maramures

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *