Sibiul pregătește un nou parteneriat cultural cu Budavár, districtul I al Budapestei.
Acordul, care va fi semnat la Sibiu în 6 noiembrie, în ziua deschiderii celei de-a 21-a ediții a festivalului Ars HUNAGARICA, va crea cadrul pentru proiecte comune, schimburi între artiști și instituții culturale și promovarea reciprocă a patrimoniului și a evenimentelor celor două orașe. La eveniment va participa o delegație a Primăriei Budavár, condusă de primarul districtului, Böröcz László.
Am discutat cu primarul municipiului Sibiu, Astrid Fodor, despre premisele acestui acord de înfrățire, contribuția comunității maghiare la viața culturală a Sibiului și oportunitățile pe care noul parteneriat le deschide pentru artiști și instituții din ambele orașe. Interviul abordează și experiența pe care Sibiu și Budavár o pot împărtăși în protejarea și valorificarea patrimoniului istoric.
Sibiul și Budavár au în spate istorii diferite, dar au în comun un patrimoniu istoric și o identitate culturală puternice. Cum s-a întrezărit această oportunitate de colaborare și care sunt pașii care s-au făcut până în prezent?
Sibiul este în continuare activ în domeniul cooperărilor culturale, pe plan european și internațional. Instituțiile și operatorii culturali privați identifică mereu proiecte cu parteneri străini, un mod de a se deschide lumii artistice, dar și a se prezenta în fața publicului din alte țări. Acesta este și cazul cooperării între Sibiu și districtul 1 al Budapestei – Budavár. Ideea formalizării acestei cooperări în plan cultural a venit dinspre Asociația Culturală a Maghiarilor din Sibiu, care colaborează cu parteneri maghiari în proiectele pe care le realizează în Sibiu. Am acceptat propunerea domnului Levente Serfőző, președintele acestei Asociații, pentru că deschiderea orașului nostru către alte orașe și alte culturi este esențială pentru dezvoltarea vieții culturale a orașului nostru, pentru dezvoltarea instituțiilor culturale și a capacității organizatorilor de evenimente. Aceste cooperări aduc, invariabil, plusvaloare prin schimburi de experiență, prin evenimentele noi care se vor crea și de care se va bucura publicul.
Am luat această decizie având la bază faptul că în Sibiu comunitatea de etnie maghiară este bine reprezentată. Nu mă refer la numărul de etnici maghiari, ci la faptul că este o comunitate culturală activă, care promovează cultura maghiară în Sibiu. Este suficient să amintesc de Festivalul ARS Hungarica, ce împlinește anul acesta 21 de ani, la Zilele Hungarikum ajunse la a 17-a ediție, dar și mai tânărul Festival ARS Sacra, care în 4 ediții a devenit deja un reper important, prin valoarea evenimentelor culturale incluse în program. Toate trei includ evenimente cu componentă de cooperare Sibiu – Budapesta și toate trei sunt cofinanțate de Primăria Sibiu prin agendele de evenimente. Faptul că aceste evenimente au generat efervescență și dorința artiștilor din Sibiu și Budavár să coopereze ne arată că facem bine ceea ce facem. Prin finanțările pe care le acordăm prin agende nu generăm doar evenimente, ci conexiuni pentru creativitate și dezvoltarea vieții culturale.
Prin urmare, acest acord de cooperare vine să recunoască și formal, la nivelul administrațiilor, o cooperare care există deja la nivel cultural. Până în prezent partenerii maghiari din Primăria Budavár au supus aprobării Consiliului Local acordul de cooperare cu Sibiul, acesta fiind aprobat în unanimitate. În ședința ordinară a Consiliului Local Sibiu din luna octombrie voi supune aprobării Consiliului Local Sibiu acest acord. Ulterior, în data de 6 noiembrie este planificată semnarea acestui document. Cu această ocazie, voi avea plăcerea să primesc la Sibiu o delegație de la Primăria Budavár, condusă de Primarul acestui district, domnul Böröcz László.
Cum spuneați, Sibiul are deja o filieră culturală maghiară bine conturată, construită în jurul proiectelor și evenimentelor organizate de Asociația HÍD, iar acest acord poate adăuga o nouă dimensiune acestei activități. Dar cum poate funcționa relația și în sens invers? Ce poate duce Sibiul, prin această colaborare, spre inima istorică a Budapestei?
Sibiul poate duce în inima Budapestei valorile sale culturale, evenimente și artiști care vor avea oportunitatea să se prezinte în fața unui public nou. Poate duce experiența sa în domeniul managementului cultural: expertiza unei foste Capitale Culturale Europene, în organizarea unor festivaluri de anvergură internațională, precum Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, și sprijinirea operatorilor culturali independenți prin agendele de evenimente.
Aceste schimburi se și întâmplă deja. Spre exemplu, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu are deja legături puternice cu Budapesta. Doar în ultimii trei ani s-au jucat la Teatrul Național două spectacole ale marelui regizor Silviu Purcărete. De asemenea, Teatrul din capitala Ungariei a fost gazda în 2025 a unei coproducții deosebite a Teatrului sibian și a Teatrului din Tokyo. Colaborarea culturală Sibiu – Budapesta a fost menținută și de Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu – în perioada 2022-2026 peste 30 de companii de teatru și artele spectacolului, artiști, directori de instituții culturale din Ungaria au venit la Sibiu în cadrul programului evenimentului. Muzeul Astra are și el tradiție în colaborarea cu meșterii populari din Ungaria și Institutul din Budapesta dedicat acestora. Schimburile între Sibiu și Budapesta nu au fost numai la nivel de instituții culturale, ci și la nivel de artiști, care au organizat diverse expoziții sau evenimente. Spre exemplu, artistul sibian Ștefan Orth este unul dintre cei care au reprezentat Sibiul la Budapesta.
Dar și inversul este valabil, pentru că despre reciprocitate este vorba într-un acord de cooperare. Din Budavár așteptăm artiști, ansambluri, expoziții și tradiții care să îmbogățească oferta culturală a Sibiului și să aducă publicului nostru, atât comunității maghiare, cât și tuturor sibienilor, perspective noi. Așteptăm, de asemenea, experiența unei capitale europene în gestionarea instituțiilor culturale de rang național.
Atât Sibiul, cât și Budavár au avantajul, dar și provocarea, de a avea un patrimoniu istoric puternic. Ce poate învăța Sibiul de la Budavár despre cum faci ca zidurile unei foste cetăți să nu devină doar decor, ci să rămână parte dintr-un spațiu viu și cosmopolit, în care oamenii locuiesc, lucrează și participă la viața culturală?
Sigur că avem de învățat unii de la ceilalți în aceste domenii, atât în cel al protejării și punerii în valoare a patrimoniului construit, cât și în viața culturală și însuflețirea acestui patrimoniu.
Cred, însă, că ambele orașe au găsit soluții adaptate specificului fiecăruia de a-și conserva și de a pune în valoare patrimoniul construit și cel imaterial. Spre exemplu, din câte cunosc, Budapesta, fiind capitala Ungariei, a beneficiat și de fonduri guvernamentale substanțiale pentru instituțiile sale culturale, iar Sibiul s-a bazat în marea majoritate pe bugetul propriu. Dar, în ciuda diferențelor de acest gen, există între Sibiu și Budavár un punct comun important: interesul de a-și dezvolta viața culturală și de a-și valorifica patrimoniul construit valoros.
Atât Sibiul, cât și Budavár au similitudini din punct de vedere al fortificațiilor – ambele sunt construite pe un platou de tip deal, având bastioane și porți monumentale. Ambele centre sunt dominate de biserici istorice și în ambele imobilele istorice poartă amprenta barocului. În ambele există acest substrat medieval păstrat – pivnițe, case-turn, fragmente de ziduri. Și în ambele populația germană, meșteșugari, și-a lăsat amprenta. Dar cam până aici merg similitudinile. Budavár este în fapt un ansamblu regal și deci calibrul clădirilor este pe măsură. În plus, patrimoniul din acest district al Budapestei a fost supus unei reconstrucții masive după al doilea război mondial.
În ceea ce privește animarea acestor obiective de patrimoniu, Sibiul are multe exemple pozitive. Cel mai frumos Spa – Baia Populară – funcționează într-un imobil istoric. La fel, Filarmonica Sibiu are sediul într-un fost turn de apărare. În turnurile de pe strada Cetății se pot organiza expoziții și evenimente, iar Aleea Celebrităților este chiar între zidurile de apărare. Turnul Sfatului va fi și acesta în curând și un spațiu expozițional. Chiar sediul Primăriei Sibiu poate fi un exemplu. Mai mult, imobile istorice din centru sunt locuite, fiind în proprietate privată. În plus, întreg ansamblul centrului istoric este viu datorită evenimentelor care au loc pe tot parcursul anului în spațiul public, dar și datorită teraselor. Desigur că suntem interesați să aflăm mai detaliat modul în care Budavárul își păstrează ansamblul istoric ca spațiu viu, locuit și frecventat, nu doar ca decor.
Din punct de vedere cultural suntem compatibili, spun eu, pentru că am văzut la partenerii maghiari aceeași apreciere pentru cultură. Nu ne cunoaștem încă bine ca orașe, dar scopul acestui parteneriat este tocmai de a ne apropia și de a ne inspira unii de la ceilalți în aceste puncte comune de interes.
Acordul creează cadrul pentru colaborare, dar ce urmează concret după oficializarea lui? Care sunt primele proiecte pe care vă doriți să le vedeți puse în mișcare?
Eu mi-aș dori să fie o abordare deschisă și directă, între operatorii culturali. Adică să nu existe doar o cooperare formală între administrații sau conducerea instituțiilor culturale, ci în primul rând să se conecteze artiștii între ei și instituțiile culturale ca echipă artistică. Cred că așa se vor crea legături cu adevărat puternice și durabile pentru că vor fi motivate nu doar de un acord formal, ci de dorința și plăcerea de a lucra împreună. Scânteile există deja – am menționat deja câteva dintre proiectele deja desfășurate în parteneriat. Chiar în săptămânile trecute, Muzeul Brukenthal a fost prezent la Budapesta cu o expoziție dedicată lui Miklós Borsos.
Primele proiecte pot fi simple: schimburi de expoziții între muzee și galerii, rezidențe artistice reciproce pentru artiști plastici, muzicieni și oameni de teatru, invitarea artiștilor și a ansamblurilor din Budavár în programul festivalurilor sibiene și invers, precum și schimburi între tineri artiști și elevi ai școlilor de artă. Târgurile de Crăciun din cele două orașe pot deveni, la rândul lor, un prilej de prezență reciprocă și de promovare culturală și turistică. Ulterior, când prindem experiență în această relație, putem să căutăm împreună finanțări europene pentru proiecte comune, de exemplu prin programul Europa Creativă, și să ne gândim la proiecte mai mari. Trebuie doar să existe implicare și consecvență, din ambele părți.
Un astfel de parteneriat nu înseamnă doar schimburi culturale, ci și schimb de experiență între administrații și instituții. Există ceva ce Sibiul ar vrea să învețe din felul în care Budavár își administrează patrimoniul, cultura sau turismul?
Budapesta este o capitală europeană și deci are vizibilitatea ce se cuvine unui oraș cu acest rang, are instituții de cultură naționale și atrage un număr important de turiști. La rândul său Sibiul este o capitală europeană a culturii, un oraș vizibil ca locație culturală europeană și o destinație turistică cunoscută și apreciată.
Putem face schimb de experiență în special în promovarea turistică și în atractivitatea culturală: de la gestionarea fluxurilor de vizitatori în centrele istorice și crearea de itinerarii tematice, până la campanii comune de promovare și vizite de lucru între specialiștii celor două administrații și ai instituțiilor de cultură.
Sunt entuziasmată de această nouă legătură pe care Sibiul și Budavár o formează, pentru că deschide numeroase punți de cooperare. Sper să avem înțelepciunea să le și fructificăm la maximum, în beneficiul ambelor comunități.
Anunțuri gratuite din Maramures