Extraordinară viteză de reacție! Păcat că a venit după ce a întrebat-o presa!
După ce Transilvania365 a întrebat-o ce a făcut concret pentru părinții care protestează din cauza reducerii personalului din creșe, Flavia Boghiu a descoperit, peste noapte, soluțiile. Dacă pe 22 septembrie nu știa „care colegi” ar trebui întrebați despre această problemă, pe 23 septembrie știa deja exact ce trebuie să facă Inspectoratul Școlar, ce poate face Primăria, ce trebuie schimbat la nivelul Ministerului Educației și, mai ales, ne-a anunțat că a discutat cu colegii din Parlament. Se pare că noaptea e un sfetnic bun, iar fosta viceprimăriță a Brașovului și-a adus aminte de colegii din USR care au pus-o pe funcție la Minister și cu care, de altfel, împarte puterea. Numai că doamna secretar de stat a uitat un lucru esențial: și în Guvern sunt tot colegii ei și stau la aceeași masă cu premierul Ilie Bolojan.
Concret, pe 22 septembrie, Transilvania365 a publicat un articol, în urma unei discutiei cu Flavia Boghiu în care, printre altele a fost întrebată ce face, în calitate de reprezentant al brașovenilor la București pentru părinții care protestează împotriva reducerii personalului din creșe? Fosta viceprimăriță a spus că suține protestul „cu toată convingerea”. Foarte bine! Numai că, în politică, mai ales atunci când ocupi o funcție în Guvernul României, între „susțin” și „am făcut” există o diferență. În continuare, am insistat și am întrebat-o dacă a discutat cu colegii săi despre problema creșelor, dacă a făcut vreun demers și ce măsuri ar putea fi luate. Răspunsul primit a fost scurt și, sincer, greu de uitat: „Care colegi?” Asta a fost problema pe 22 septembrie.
Nu era nevoie să fii ministru al Educației pentru a ridica problema. Nu i-am cerut Flaviei Boghiu să semneze ea ordinul prin care se schimbă normativul. Nu i-am cerut să rezolve singură situația creșelor din Brașov. I-am cerut să spună ce a făcut, în calitate de reprezentant al unui partid aflat la guvernare, pentru o problemă pe care tocmai o descria drept una gravă.
Toată această conversație pentru ca, a doua zi, 23 septembrie, Flavia Boghiu să publice pe Facebook o postare în care situația nu mai părea deloc fără interlocutori și fără soluții. Dimpotrivă. Dintr-o dată, problema avea cauze, avea instituții responsabile, avea variante de rezolvare și avea chiar și un traseu pentru următoarele săptămâni și luni. Doamna secretar de stat explica ce ar putea face ISJ Brașov, ce ar putea face Primăria, vorbea despre finanțare, despre modificarea normativului și, mai ales, spunea că a discutat cu colegii săi din USR din Parlament. Adică exact genul de demers despre care fusese întrebată cu o zi înainte.
Dar aici începe partea interesantă. Pentru că, dacă lăsăm deoparte discursul politic și ne uităm strict la cine are astăzi competența de a gestiona personalul din creșe, lucrurile sunt ceva mai simple decât încearcă să le prezinte doamna Boghiu. De la 1 septembrie 2026, personalul didactic din învățământul antepreșcolar intră în noul regim al sistemului de educație, iar metodologia Ministerului Educației și Cercetării prevede explicit rolul ISJ în ceea ce privește încadrarea și evidența personalului. Cu alte cuvinte, în condițiile în care problema concretă reclamată de părinți este numărul de îngrijitoare și modul în care sunt constituite posturile, instituția care trebuie să răspundă în primul rând este Inspectoratul Școlar Județean. Nu Primăria Brașov stabilește câte persoane sunt necesare la grupă și nu Primăria decide încadrarea personalului din creșe. Concret, în postarea din 23 septembrie, secretarul de stat vorbește despre ce ar putea face Primăria și propune chiar identificarea unor soluții de finanțare de la bugetul local. Numai că finanțarea este una, iar administrarea și încadrarea personalului sunt cu totul altceva. Primăria poate avea pârghii financiare sau poate susține infrastructura, dar asta nu transformă administrația locală în autoritatea care stabilește schema de personal din creșe.
Creșele au fost integrate în sistemul de educație printr-un proces legislativ început anterior, iar legislația stabilește în mod expres implicarea Ministerului Educației în asigurarea personalului necesar pentru educația antepreșcolară. Legea nr. 17/2022, care a modificat cadrul legal în acest domeniu, prevedea explicit că asigurarea personalului necesar educației antepreșcolare, inclusiv a celui didactic, nedidactic și auxiliar, se face de Ministerul Educației, cu respectarea standardelor și a legislației în vigoare.
Flavia Boghiu nu este un simplu părinte care a aflat că la creșa fiicei sale se reduc îngrijitoarele. Nu este nici un simplu consilier local care poate formula o interpelare și atât. Este secretar de stat într-un minister al Guvernului României, iar dacă ea însăși spune că problema ține de norme, de personal și de organizarea sistemului educațional, atunci este legitim să fie întrebată de ce, pe 22 septembrie, când a fost întrebată ce face concret, primul răspuns a fost „Care colegi?”, pentru ca 24 de ore mai târziu să apară o listă întreagă de soluții și o discuție cu colegii din Parlament. Mai mult, dacă soluția pe termen mediu și lung este, după cum spune chiar Flavia Boghiu, modificarea unui ordin al Ministerului Educației sau, în cazul unui refuz, promovarea unei modificări legislative, atunci discuția nu mai poate fi purtată doar în jurul Primăriei Brașov. Acolo este problema de fond. Un ordin al ministerului se schimbă la minister. O problemă legislativă se discută în Parlament și în Guvern, în funcție de natura actului normativ. Iar când ocupi o funcție de conducere în administrația centrală, „colegii” nu sunt doar cei din partid cu care te întâlnești în Parlament. Sunt și cei din Guvern, sunt ministerele care elaborează și aplică politicile publice și sunt instituțiile centrale aflate în lanțul de responsabilitate al domeniului în care lucrezi.
Anunțuri gratuite din Maramures