Guvernul a aprobat un împrumut de 630 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții pentru modernizarea liniei feroviare Brașov–Sighișoara

Guvernul a aprobat Memorandumul care autorizează negocierea și semnarea contractului de finanțare în valoare de 630 de milioane de euro cu Banca Europeană de Investiții (BEI). Suma este destinată acoperirii contribuției naționale pentru proiectul de modernizare a tronsonului feroviar Brașov–Sighișoara.

Împuternicirea pentru semnarea acordului i-a fost acordată Ministrului Finanțelor. Această finanțare face parte dintr-un program cadru mai amplu, prin care România poate contracta de la BEI împrumuturi de până la 4,975 miliarde de euro pentru susținerea proiectelor strategice din Programul Transport 2021–2027 și din Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF).

Detaliile tehnice ale proiectului de infrastructură

Proiectul vizat de această finanțare reprezintă unul dintre cele mai importante obiective de infrastructură din rețeaua feroviară națională, asigurând cofinanțarea din fonduri naționale alături de granturile europene nerambursabile:

• Tronson vizat: Linia de cale ferată Brașov–Sighișoara

• Lungime: 112,55 kilometri

• Viteză maximă proiectată: Până la 160 km/h pentru trenurile de călători

• Valoare totală estimată: Aprox. 2,25 miliarde de euro (cu TVA include)

• Calendar de execuție: Lucrări începute în anul 2020, cu termen estimat de finalizare în 2029

• Beneficiar / Implementator: Compania Națională de Căi Ferate „CFR” – S.A., sub coordonarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii

Importanță strategică și utilizare duală

Linia face parte din rețeaua centrală transeuropeană de transport (TEN-T) și reprezintă un obiectiv strategic pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare din România și pentru îmbunătățirea conectivității la nivel european.

Modernizarea infrastructurii va contribui la creșterea siguranței și eficienței transportului feroviar, la reducerea timpilor de călătorie și la dezvoltarea unei infrastructuri cu utilizare duală, capabilă să răspundă atât nevoilor de mobilitate civilă, cât și obiectivelor Uniunii Europene privind mobilitatea militară și reziliența rețelelor de transport, a mai transmis executivul.