Tribunalul Prahova a decis miercuri, 12 august, eliberarea condiționată a fostului președinte al Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu, condamnat în 2022 la 7 ani și 10 luni închisoare pentru fapte de corupție. Decizia instanței este definitivă, iar Căncescu a ieșit din închisoare
- Motivul invocat în decizia de rejudecare a cererii de eliberare condiționată a lui Aristotel Căncescu este nemainîntâlnit, a susținut un procuror DNA pentru HotNews, explicând că în dosarele în care urmărirea penală a fost efectuată de DNA, competența participării la ședințele de judecată aparține procurorilor DNA, la fel ca în cazul judecării măsurilor preventive.
- Tribunalul Ploiești a considerat că lucrurile trebuie să stea altfel.
- Căncescu se afla în închisoare din februarie 2022, însă mai bine de un an (393 de zile) a beneficiat de întreruperea executării pedepsei, se arată în hotărârea Tribunalului Prahova.
Închis în Penitenciarul Ploiești, Aristotel Căncescu a înaintat cererea privind eliberarea condiționată Judecătoriei din Ploiești în luna mai.
La judecarea cererii de eliberare condiționată participă și un reprezentant al Ministerului Public. În cazul condamnaților în care anchetele au fost efectuate de DNA, procurorii DNA sunt cei care participă la judecarea cererilor de eliberare condiționată, la fel cum se întâmplă și în cazul măsurilor preventive.
„Nu alegem noi să fim prezenți la aceste ședințe de judecată, ci o impun prevederile legale. Așa s-a întâmplat până acum în toate dosarele. Nu cunosc cazul din Prahova, dar decizia este atipică”, a comentat, sub protecția anonimatului, un procuror DNA.
Procedura nu a fost contestată până în prezent. Și în dosarele mai vechi, dar și în cele recente, cum sunt cazurile condamnaților Darius Vâlcov sau Cătălin Cherecheș, la judecarea cererilor de eliberare condiționată, Ministerul Public a fost reprezentat de procurori DNA.
Eliberarea lui Căncescu, refuzată inițial
La procesul lui Aristotel Căncescu, la primul termen de judecată, din 13 mai, a fost prezent un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești. Cinci zile mai târziu, judecătorul a cerut DNA să trimită un procuror la ședința de judecată. Lucru care s-a și întâmplat.
Procurorul DNA a cerut instanței să respingă cererea privind eliberarea lui Căncescu, arătând că „nu sunt îndeplinite condițiile cumulative ale liberării condiționate, în sensul că lipsesc dovezile temeinice de îndreptare, precum și dovada achitării obligațiilor civile”.
În 3 iunie, Judecătoria Ploiești a respins cererea de eliberare condiționată, motivând că „timpul pe care l-a executat condamnatul din pedeapsa aplicată nu este suficient pentru ca acesta să îşi însuşească scopul preventiv şi educativ al pedepsei”.
Judecătorul sublinia și că „executarea unei perioade prea scurte de detenție pentru o faptă cu impact social atât de puternic, ar putea încuraja și alte persoane să comită fapte similare”, potrivit documentului instanței, consultat de HotNews.
Căncescu a atacat decizia. Și aici a urmat răsturnarea de situație și argumentația nemaiîtâlnită, după cum susține un procuror DNA pentru Hotnews.
Răsturnarea de situație de la Tribunalul Prahova
Când contestația fostului președinte al CJ Brașov împotriva deciziei de respingere a cererii de eliberare condiționată a ajuns la Tribunalul Prahova, lucrurile s-au schimbat.
Tribunalul a invocat din oficiu necompetența procurorilor DNA de a fi prezenți la judecarea cererii. În motivarea cererii, instanța subliniază că prevederile privind competența procurorilor DNA nu sunt suficient de clare.
„Niciun temei nu poartă prezenţa procurorului anticorupţie în faza de executare. Textul care ar fi putut-o duce acolo, art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013, nu cuprinde liberarea condiţionată”, se arată în motivarea Tribunalului Prahova, consultată de HotNews.
În articolul de lege indicat de Tribunalul Prahova se menționează că procurorul DNA participă „la judecarea cauzelor şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri în care cercetarea penală a fost efectuată de Direcţiei Naţionale Anticorupţie potrivit legii vechi, precum şi a celor care au rămas în competenţa acesteia participă procurori din cadrul DNA”.
Judecătorii Tribunalului Prahova au apreciat că sintagma ”oricăror altor cereri” nu include automat cererea de eliberarea condiționată, motiv pentru care au susținut că prezența unui procuror DNA la judecarea eliberării lui Căncescu este lovită de nulitate absolută și se impune rejudecarea cauzei.
„La judecata cererii de liberare condiţionată a stat un procuror lipsit de competenţa funcţională de a reprezenta Ministerul Public în faza de executare, în locul procurorului parchetului de pe lângă judecătorie, singurul căruia legea îi îngăduia participarea.(…) Ceea ce viciază sentinţa nu ţine de gradul ori de structura de apartenenţă a procurorului privite în sine. Viciul stă în aceea că procurorul prezent nu avea, în faza de executare, competenţa funcţională de a reprezenta Ministerul Public, pe când procurorul care o avea a lipsit”, se arată în hotărârea pronunțată de Tribunalul Prahova în 2 iulie.
Zilele de detenție, calculate greșit
În motivarea deciziei de rejudecare, pe lângă nulitatea absolută, tribunalul a invocat și că se impun clarificări privind calculul zilelor de detenție, judecătoria incluzând perioada în care pedeapsa a fost întreruptă ca fiind executată.
„Sentinţa fondului poartă o eroare de calcul pe care Tribunalul nu o preia ca reală, ci o redă aşa cum a fost afirmată de prima instanţă. Zilele enumerate în procesul-verbal nr. 4 din 6 mai 2026, respectiv 1.375 zile de închisoare executate, 336 zile câştigate ca urmare a arestului preventiv, 36 zile potrivit art. 551 din Legea nr. 254/2013, 89 zile considerate executate ca urmare a muncii prestate şi 393 zile de întrerupere, însumează 2229. Totalul reţinut de judecătorie este 1.624. Compunerea concretă a acestei din urmă cifre rămâne neexplicată. O a doua inadvertenţă ţine de logica raţionamentului, iar nu de aritmetică. Cele 393 de zile de întrerupere a executării sunt numărate printre zilele care conduc la împlinirea fracţiei, deşi aceeaşi motivare le tratează separat, ca perioadă în care pedeapsa nu s-a executat, şi se sprijină pe ele pentru a respinge liberarea. Aceeaşi perioadă nu poate fi în acelaşi timp executată, spre a împlini fracţia, şi neexecutată, spre a justifica respingerea”, a invocat Tribunalul Prahova în decizia de rejudecare.
Decizie favorabilă după rejudecare
Dosarul s-a reîntors la Judecătoria Ploiești și rejudecat de un alt complet. De această dată, la ședința de judecată a fost prezent un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești.
În 21 iulie, noul complet de judecată a admis cererea privind eliberarea lui Căncescu. Instanța a decis ca până în decembrie 2029, când urma să expire pedeapsa, fostul președinte al CJ Brașov să respecte un program de supraveghere.
Decizia instanței a fost contestată de parchetul local din Ploiești, însă fără succes. Pe 12 august, Tribunalul Prahova a menținut decizia judecătoriei și a decis, definitiv, eliberarea lui Aristotel Căncescu.
A colaborat la revista penitenciarului și a scris două cărți, fără să ceară o recompensă
În vârstă de 75 de ani, fostul președinte al CJ Brașov, a declarat în fața judecătorilor că în timpul detenției „a lucrat la bibliotecă, la capelă, a fost implicat în probleme educaționale cu elevii care fac școala la penitenciar, a colaborat la revista penitenciarului și a scris două cărți, fără să ceară nicio recompensă, respectiv a scris o carte despre istoria Brașovului și ca inginer de aviație, a mai scris o carte despre istoria aviației brașovene și despre aeroportul din Brașov”, potrivit hotărârii Tribunalului Prahova.
Căncescu a cerut judecătorilor să-i admită cererea de eliberare, considerând că ”după atâția ani, nu mai este un reper în Brașov, iar brașovenii l-au uitat și pentru lucrurile bune și pentru lucrurile rele”
Pentru ce a fost condamnat Căncescu
Aristotel Căncescu – fost preşedinte PNL al Consiliului Judeţean Braşov în perioada 2000-2016 – a fost trimis în judecată de către DNA – serviciul teritorial Braşov în decembrie 2014, pentru infracțiuni de abuz în serviciu (cinci fapte), luare de mită, spălare a banilor, trafic de influenţă şi instigare la tentativă la abuz în serviciu.
Potrivit procurorilor DNA, în perioada noiembrie 2006 – noiembrie 2014, Aristotel Căncescu Brașov şi Ispas Radu Petru, administrator public al judeţului Brașov, şi-au folosit funcția publică de autoritate locală pentru interesele proprii.
Două firme „de casă” dețineau cvasi – totalitatea contractelor derulate cu CJ Brașov, întrucât le erau acordate preferențial, prin încredințare directă, ca urmare a dispoziției lui Căncescu.
Prejudiciul nu a fost recuperat
47.000.000 de lei a fost prejudiciu stabilit în acest caz. Suma nu a fost recuperată. Statul a declanșat procedurile de executare silită, însă acestea au fost contestate în instanță. Singurele sumele recuperate au fost cele obținute în urma popririi instituite pe pensia lui Căncescu, arată datele din dosar.
În paralel, Aristotel Căncescu a formulat mai multe căi extraordinare de atac împotriva condamnării definitive din 2022. Ultima se va judeca luna următoare la Curtea de Apel Brașov.
