Fenomenul meteo care i-a speriat pe locuitorii din Mureș. Toți au crezut că e o tornadă, dar s-au înșelat: „Se poate produce oriunde în România”

Locuitorii din județul Mureș au trăit momente de neliniște după ce pe cer a apărut un vârtej de aer bine conturat, interpretat de mulți drept o posibilă tornadă. Imaginile, surprinse în timpul fenomenului, s-au răspândit rapid pe rețelele sociale și au ridicat întrebarea: cât de aproape a fost, de fapt, România de un astfel de episod extrem?

Vârtejul misterios apărut pe cerul din Mureș a stârnit confuzie în rândul localnicilor

Imaginile surprinse în zona Rîciu, județul Mureș, la data de 20 aprilie, surprind un fenomen meteo spectaculos de tip pâlnie tornadică, un vârtej de aer îngust, care coboară dintr-un nor de furtună spre suprafața solului. Secvențele, devenite rapid virale pe rețelele sociale, arată o coloană albicioasă bine conturată, care pare să atingă sau să se apropie foarte mult de sol, ridicând praf, resturi și umezeală în aer. Imaginile au stârnit numeroase reacții online, fiind intens distribuite și comentate.

Fenomenul s-a format în condiții de instabilitate atmosferică accentuată, pe fondul dezvoltării norilor de tip cumulonimbus, al variațiilor de presiune și al curenților verticali puternici. Aceste tipuri de manifestări sunt asociate, de regulă, cu episoade de vreme severă, precum rafale puternice de vânt, ploi torențiale și căderi de grindină. FANATIK a discutat cu climatologul Roxana Bojariu, care a explicat că astfel de fenomene apar în contexte de instabilitate atmosferică puternică și, deși nu sunt frecvente, nici nu reprezintă o raritate la nivel global. Potrivit acesteia, ele pot fi întâlnite în diverse regiuni, inclusiv în România, în special în perioadele cu furtuni intense.

Întrebată dacă populația ar trebui să fie în alertă în perioada următoare, explicațiile specialistei indică faptul că aceste fenomene nu pot fi anticipate cu precizie locală, dar apar în contextul general al furtunilor puternice, ceea ce face importantă urmărirea avertizărilor emise de Administrația Națională de Meteorologie.

Fenomen spectaculos în România, dar încă neconfirmat ca tornadă

În contextul evenimentelor recent semnalate și prezentate în spațiul public ca posibile tornade, climatologii atrag atenția că o încadrare corectă a fenomenului necesită întotdeauna verificări suplimentare din teren. Imaginile sau filmările pot oferi indicii importante, însă nu sunt suficiente pentru o concluzie științifică fermă, întrucât elementul decisiv este contactul efectiv al vârtejului cu suprafața solului. În acest sens, Roxana Bojariu a explicat pentru FANATIK că, pe baza materialelor disponibile în acest moment, nu poate fi stabilit cu certitudine dacă fenomenul observat a atins solul, condiție esențială pentru a putea vorbi despre o tornadă în sens meteorologic strict.

În lipsa acestei confirmări, specialista arată că discuția rămâne la nivelul unei pâlnii tornadice, aflate posibil într-o fază de dezvoltare: „Nu este încă foarte clar dacă norul-pâlnie a atins suprafața solului — doar în acest caz putem vorbi despre o tornadă. Norii-pâlnie și tornadele apar pe fondul unor condiții de instabilitate atmosferică puternică. Aproximativ 10% dintre furtunile severe ajung să genereze tornade, ceea ce înseamnă că nu sunt fenomene foarte frecvente. Acestea se pot produce oriunde în România, la fel ca în alte regiuni ale lumii”, a precizat climatologul Roxana Bojariu, pentru FANATIK.

Instabilitate atmosferică accentuată, semnalată și de ANM

De asemenea, expertul în schimbări climatice afirmă că instabilitatea atmosferică accentuată nu a fost un fenomen izolat, ci a fost prezentă și în zilele anterioare, fiind semnalată inclusiv prin avertizările emise de Administrația Națională de Meteorologie. Bojariu subliniază că această perioadă de tranziție către sezonul cald favorizează apariția tot mai frecventă a fenomenelor de tip convectiv, inclusiv furtuni, descărcări electrice și episoade de grindină, care pot indica un debut timpuriu al sezonului specific.

„Condițiile de instabilitate atmosferică accentuată au existat și ieri, fiind semnalate inclusiv prin codul de atenționare emis de Administrația Națională de Meteorologie. Odată cu tranziția sezonieră către perioada caldă, astfel de fenomene devin mai frecvente. De altfel, au fost deja înregistrate episoade de grindină, ceea ce indică un debut timpuriu al sezonului convectiv. Perioadă caracterizată prin instabilitate atmosferică accentuată și furtuni. Episoadele de grindină sunt, la rândul lor, manifestări care pot apărea în contextul unor furtuni puternice”, sunt alte aspecte climatice evidențiate de specialista în fenomene meteo extreme.

Vreme severă în România: ploi, vânt puternic, răcire bruscă și ninsoare la munte

ANM a emis o informare de vreme instabilă valabilă în intervalul 20 aprilie, ora 10:00 – 23 aprilie, ora 10:00, care vizează ploi moderate, răcire accentuată, intensificări ale vântului și precipitații mixte, inclusiv ninsoare la munte. Potrivit meteorologilor, în primele zile ale intervalului sunt așteptate perioade cu ploi în mai multe regiuni ale țării, în special în Maramureș, nordul Crișanei, Transilvania și Moldova, urmând ca marți și miercuri precipitațiile să se extindă și în sud și centru. Vor fi mai ales averse, unele însoțite de descărcări electrice, iar cantitățile de apă pot ajunge local la 15–20 l/mp, izolat chiar peste 25–35 l/mp. Nu este exclusă nici apariția grindinei pe arii restrânse.

Vântul va avea, de asemenea, intensificări în cea mai mare parte a țării, cu rafale de 40–55 km/h, iar în zona montană înaltă acestea pot depăși 60–80 km/h. Pe fondul acestei mase de aer rece, marți și miercuri vremea va deveni rece pentru această perioadă, iar în timpul nopților este posibil să se producă brumă, mai ales în jumătatea nordică a țării și în depresiuni.

Într-o informare separată, valabilă între 20 aprilie, ora 21:00 – 22 aprilie, ora 21:00, meteorologii anunță ninsori consistente la munte. Începând din seara zilei de luni, în Carpații Orientali, iar ulterior în toată zona montană, la altitudini de peste 1400 de metri, vor predomina ninsorile, care pot deveni local însemnate cantitativ. Acestea vor acumula între 10 și 25 l/mp, iar stratul de zăpadă va ajunge la 10–15 cm, urmând ca în Carpații Meridionali să depășească izolat 20–25 cm, semn al unei răciri accentuate și al unui episod de iarnă târzie la altitudini mari.