Falsificarea a patru mandate de pensie: De ce a confirmat Judecătoria Alba Iulia renunțarea la urmărirea penală

Judecătoria Alba Iulia a confirmat renunțarea la urmărirea penală față de o angajată a Poștei Române din Zlatna, cercetată pentru fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, după ce aceasta a completat și semnat în fals patru mandate de plată a pensiilor, în valoare totală de 7.961 de lei. Prin încheierea penală pronunțată marți, 13 octombrie 2026, instanța a constatat legalitatea și temeinicia soluției dispuse de procuror și a obligat-o pe suspectă la plata a 100 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare.

Patru mandate de pensie, completate și semnate în fals

Potrivit situației de fapt reținute în încheiere, neregulile au fost descoperite în urma unei verificări efectuate la 14 februarie 2023 de reprezentanți ai Oficiului Poștal, care au analizat modul de achitare a mandatelor poștale și a drepturilor bănești către beneficiari.

Verificările au vizat activitatea unei angajate care lucra ca factor poștal în Zlatna. În cazul a patru beneficiari, s-a constatat că mandatele aferente pensiilor din februarie 2023 fuseseră completate și semnate în numele destinatarilor, deși sumele nu le fuseseră înmânate la data consemnată în documente.

Cele patru mandate, în valoare totală de 7.961 de lei, figurau în sistem ca fiind achitate la 13 februarie 2023. În realitate, banii au fost plătiți beneficiarilor ulterior.

Expertizele au confirmat că semnăturile nu aparțineau beneficiarilor

În cursul urmăririi penale au fost efectuate patru expertize criminalistice grafice de către specialiștii Serviciului Criminalistic din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean.

Concluziile rapoartelor au indicat că semnăturile de pe cele patru mandate de plată nu fuseseră executate de beneficiarii înscriși în documente.

În declarația dată în fața organelor de cercetare penală, suspecta a recunoscut comiterea faptelor. Aceasta a susținut că a procedat astfel din comoditate și că intenționa să restituie sumele de bani, pe care le-a achitat după ce neregulile au fost descoperite de reprezentanții Poștei.

Instanța a arătat însă că plata ulterioară a sumelor nu înlătură caracterul penal al faptelor, întrucât falsificarea documentelor și folosirea lor produseseră deja consecințe juridice înainte de restituirea banilor.

Beneficiarii și-au primit banii, iar prejudiciul nu a fost constatat

Un element avut în vedere în analizarea cauzei a fost faptul că toți cei patru beneficiari și-au încasat ulterior pensiile. Potrivit încheierii, nu a fost constatat un prejudiciu în sarcina acestora, iar persoanele audiate nu au dorit să participe în proces în calitate de persoane vătămate sau părți civile, apreciind că nu au suferit un prejudiciu.

Aceste împrejurări au fost analizate în contextul evaluării interesului public în continuarea urmăririi penale, fără ca ele să înlăture constatarea că documentele fuseseră falsificate și utilizate.

De ce s-a renunțat la urmărirea penală

Prin ordonanța din 14 iulie 2026, procurorul a dispus renunțarea la urmărirea penală față de suspectă pentru infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, și uz de fals, în concurs de infracțiuni. Soluția a fost verificată de prim-procuror și transmisă judecătorului de cameră preliminară pentru confirmare.

În analiza sa, instanța a reținut că infracțiunile cercetate se încadrau în limita de pedeapsă prevăzută de art. 318 din Codul de procedură penală pentru aplicarea acestei soluții. Judecătorul a apreciat, de asemenea, că nu exista un interes public suficient pentru continuarea urmăririi penale, raportat la împrejurările concrete ale faptelor, urmările produse sau posibile, conduita suspectei și raportul dintre gravitatea faptelor și resursele necesare continuării procesului penal.

Instanța a avut în vedere și faptul că sumele de bani fuseseră achitate ulterior beneficiarilor, precum și timpul scurs de la comiterea faptelor.

Renunțarea la urmărirea penală nu echivalează cu o achitare și nu înseamnă că instanța a constatat inexistența faptelor. În această procedură, judecătorul a verificat legalitatea și temeinicia soluției procurorului, fără a pronunța o condamnare.

Încheierea este definitivă.

sursa: ReJust

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)


Secțiune Știri sub articolul principal


Ultimele știri publicate în Ziarul Unirea


Link sursă




Anunțuri gratuite din Maramures

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *