Scandalul de la Opera Brașov continuă să împartă instituția în două tabere. După ce, în ultimele săptămâni, spațiul public a fost dominat de pozițiile sindicaliștilor și ale angajaților nemulțumiți de reorganizare, redacția Transilvania365 a mers la Opera Brașov unde a stat de vorbă cu managerul Lucian Petrean.

În cadrul interviului acesta și-a susținut explicațiile nu doar prin declarații, ci și prin documente oficiale despre care spune că au stat la baza tuturor deciziilor luate de la preluarea mandatului. Potrivit managerului, reorganizarea instituției, reducerea unor funcții de conducere și modificările operate în organigramă nu reprezintă opțiuni personale, ci consecința directă a controalelor efectuate de Ministerul Culturii, Curtea de Conturi și Serviciul Audit Public Intern al Municipiului Brașov.

Un conflict care depășește problema salariilor

Dincolo de protestele din fața instituției și de nemulțumirile exprimate de o parte dintre angajați, conflictul pare să aibă rădăcini mult mai adânci.

Transilvania365 a prezentat într-un articol publicat anterior că în interiorul Operei Brașov există de ani buni o structură de influență formată în jurul unor persoane aflate în relații de rudenie sau apropiere. Mai multe surse din interiorul instituției au descris existența unei adevărate rețele de influență, consolidată în timp, în care deciziile importante nu au fost întotdeauna dictate exclusiv de criterii profesionale.  În acest context, venirea unui nou manager care a început să modifice organigrama, să reducă funcții de conducere, să schimbe regulile de organizare și să elimine cheltuieli considerate nejustificate a generat o opoziție puternică.

De la 14 funcții de conducere la doar șase

În interviul acordat Transilvania365, Lucian Petrean respinge acuzațiile potrivit cărora reorganizarea ar fi fost o inițiativă personală. „Nu este o inițiativă a lui Lucian Petrean. Toate deciziile pe care le-am luat au fost luate în urma unor controale. A venit auditul și a generat o problemă. A venit Curtea de Conturi și a generat o altă problemă. A venit răspunsul Ministerului Culturii și a generat o altă problemă. Toate cele trei instituții au spus același lucru”, a declarat acesta.

Lucian Petrean susține că una dintre primele concluzii rezultate în urma verificărilor a fost faptul că Opera Brașov avea o structură de conducere supradimensionată în raport cu numărul de angajați.

„Organigrama veche avea 14 posturi de conducere la 240 de angajați. În noua organigramă sunt șase posturi de conducere la 232 de angajați. Am redus mai puțin de jumătate din funcțiile de conducere

Auditul a scos la iveală că foarte multe dintre atribuțiile directorului artistic și ale directorului general adjunct se suprapuneau cu cele ale managerului și ale șefului de studii muzicale. În aceste condiții, s-a impus reorganizarea”, a a declarat managerul pentru Transilvania365.

În timpul interviului, managerul a prezentat și un document transmis în anul 2010 de Ministerul Culturii către Primăria Municipiului Brașov, în care era stabilit numărul de posturi pentru fiecare dintre instituțiile de cultură aflate în subordinea administrației locale. În dreptul Operei Brașov figurează un total de 232 de posturi.

Potrivit lui Lucian Petrean, instituția funcționa însă cu 240 de posturi, motiv pentru care era necesară aducerea organigramei în limitele prevăzute: „Mi s-a spus foarte clar că, dacă Opera Brașov nu se încadrează în acest număr de posturi, conturile instituției vor fi blocate. În aceste condiții am fost obligat să întocmesc raportul privind aprobarea noii organigrame și a noului stat de funcții”, a declarat managerul.

Comparație cu opere naționale… Brașovul fruntaș la funcții de conducere

Pentru a justifica reorganizarea, Lucian Petrean spune că structura administrativă a Operei Brașov a fost comparată inclusiv cu cea a unor instituții lirice de importanță națională, precum Opera Națională Română Iași și Opera Națională Română Timișoara. Concluzia prezentată de manager este că, deși cele două instituții au un statut superior celui al Operei Brașov, acestea funcționau cu mai puține funcții de conducere.

„Am fost comparați cu Opera din Iași și Opera din Timișoara, deși acestea sunt instituții naționale. Interesant este că aveau mai puține funcții de conducere decât Opera Brașov. Mai mult, nici măcar nu aveau funcția de director artistic, ci doar un coordonator artistic”, a afirmat Petrean.

Economie estimată la peste un milion de lei anual

Pe lângă modificarea structurii de conducere, Lucian Petrean afirmă că reorganizarea produce și un efect financiar semnificativ asupra bugetului instituției. Potrivit calculelor realizate de compartimentul financiar-contabil al Operei Brașov, noua organigramă ar urma să genereze economii de 1.081.464 de lei anual, reprezentând aproximativ 4% din bugetul de personal.

„Sunt date calculate de contabilitate. Prin această reorganizare rezultă un beneficiu financiar de peste un milion de lei pe an”, a declarat managerul.

„Nu execut voința mea, ci obligațiile impuse de lege”

De altfel, aceasta este ideea pe care Lucian Petrean o susține pe tot parcursul interviului acordat Transilvania365. Managerul afirmă că toate măsurile contestate de o parte dintre angajați au avut la bază concluziile formulate de instituțiile de control ale statului și nu reprezintă inițiative personale. Acesta a demonstrat că atât Ministerul Culturii, cât și Curtea de Conturi și Serviciul Audit Public Intern al Municipiului Brașov au ajuns, în esență, la aceleași concluzii privind organizarea și salarizarea instituției.

Link sursă




Anunțuri gratuite din Maramures

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *