Din cuprinsul articolului
În cadrul podcastului Evenimentul Istoric, Dan Andronic, generalul Mircia Chelaru și istoricul Florian Bichir au analizat dedesubturile acestui conflict interetnic, oferind perspective diferite asupra implicării puterilor străine și a modului în care autoritățile de la acea vreme au gestionat criza.
O temă centrală a dezbaterii a vizat forțele care au orchestrat sau încurajat tensiunile dintre români și maghiari. Generalul Mircia Chelaru a susținut prezența unor elemente organizate în teren, sugerând o coordonare care depășea granițele țării.
„La Târgu Mureș erau 400 de paramilitari în piață. Amestecați în mulțime. A existat o binecuvântare sovietică, tacită”, a explicat Mircia Chelaru.
În replică, istoricul Florian Bichir a privit situația dintr-o perspectivă diferită, axată pe interesele regionale imediate: „Nu a fost mână sovietică, a fost strict maghiară”, a afirmat acesta.
Disputa a continuat pe marginea capacității serviciilor de informații de a anticipa evenimentele. Generalul Chelaru a subliniat că era imposibil ca Moscova i să nu fie la curent cu ce se pregătea:
„Se știa informativ ce urmează să se întâmple. Adică de ce știam noi și nu știau sovieticii? Știam noi și nu știau sovieticii? Haideți să fim oameni serioși!”
Analiza a evidențiat faptul că incidentele nu au fost simple izbucniri spontane, ci au făcut parte dintr-un plan mai amplu care viza destabilizarea statului român. Conform generalului Chelaru, scopul final ar fi fost fragmentarea țării, însă reacția populației a fost factorul determinant care a oprit acest curs al istoriei.
„A fost un proiect, domnilor. A fost un proiect care a eșuat. Datorită, acum trebuie să recunoaștem, în primul rând reacției noastre, a națiunii în sine, a înțelepciunii celor din conducere și a Serviciului de Informații. Se dorea coliziunea între două mase etnice.
Vă garantez că rușii nu ar fi intervenit cu tancurile. Pentru că atunci solidariza întreaga națiune. Dispăreau toate diferențele. Pentru că noi ne băteam între noi, dar în clipa în care apărea treaba aia, terminam. Până la ruși.”
Dan Andronic a completat tabloul geopolitic al epocii, menționând influența altor mari puteri europene asupra destinului României în acel moment critic: „Dacă România nu era arondată Moscovei, se rupea. Sovieticii au intervenit pentru că se pare că influența franceză a fost mult mai puternică de partea Ungariei la acel moment și erau dispuși să-i susțină”, a remarcat acesta.
Un aspect mai puțin discutat al crizei de la Târgu Mureș este comportamentul liderilor politici de la București. Mircia Chelaru a oferit detalii inedite despre itinerariul lui Ion Iliescu și refuzul acestuia de a vizita zona de conflict în zilele premergătoare punctului culminant al violențelor.
„Pe 10 martie a plecat de la București la Turnu Severin, Timișoara, Arad, Salonta, în campanie electorală. În momentul respectiv, Domnul Măgureanu a fost mereu lângă el. Eu aveam legătura cu Marele Stat Major.
Veneau mereu informații de conflicte așa zis minore, între familii, între grupuri, din zona de la Târgu Mureș. Și de la Târgu Mureș a început să se lărgească către toate comunele limitrofe”, a povestit generalul.
Deși fusese avertizat cu privire la riscurile majore pe care le implica ziua de 15 martie, Ion Iliescu a ales să își continue programul electoral, evitând o mediere directă.
„La ora de aia îi spun domnului președinte. Domnul președinte. când terminăm, haideți să ne oprim la Târgu Mureș. Trecem și să rezolvăm problema asta. De ce? Păi uitați-vă că se apropie ziua de 15 martie.
Și toată maghiarimea vrea să iasă în stradă să sărbătorească marea revoluție maghiară, care este un afront grav și românii de acolo s-ar putea să reacționeze rău. Haideți să facem pace! A refuzat să vină. A zis că mergem direct la București. A fost o decizie pe care eu nu am putut să o înțeleg”, a conchis Mircia Chelaru.
Anunțuri gratuite din Maramures