Publicat: 04.10.2026 10:11
Actualizat: 04.10.2026 10:11
Muncitori non-UE în Cluj au ajuns în centrul unei noi dezbateri după ce primarul Emil Boc a afirmat că în oraș se află peste 20.000 de persoane provenite din state din afara Uniunii Europene și a cerut reguli mai clare pentru integrarea acestora, inclusiv verificarea unor cunoștințe de bază de limbă română.
Propunerea lui Emil Boc privind testarea lucrătorilor non-UE vine în condițiile în care legislația prevede deja obligații privind cursurile de limba română și integrarea, însă ideea edilului presupune o verificare suplimentară a cunoștințelor acestora.
Potrivit declarațiilor lui Emil Boc, cele peste 20.000 de persoane din afara UE invocate de primar ar trebui să cunoască elemente de bază despre limbă, cultura locală și regulile comunității, iar administrația centrală ar trebui, în opinia sa, să construiască un mecanism mai clar de integrare.
Boc a prezentat cifra în intervenția sa publică, însă nu a descris atunci un proiect legislativ complet, instituția care ar organiza testele sau eventualele consecințe pentru persoanele care nu le-ar trece.
Discuția apare într-un moment în care numărul de muncitori străini în România a devenit important pentru sectoare care se confruntă cu deficit de personal, de la construcții și transporturi până la curierat, comerț și HoReCa.
Pentru 2026, Guvernul a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși, iar contingentul pentru 2026 a fost justificat prin locurile de muncă pe care angajatorii spun că nu reușesc să le ocupe din piața locală.
Ce prevede deja legea și ce propune în plus Emil Boc
OUG 32/2026 introduce deja o obligație concretă pentru angajatorii care lucrează cu personal străin, pentru că aceștia trebuie să asigure cursuri de limba română care să includă și elemente de integrare culturală și socială, programul fiind prevăzut pentru minimum șase luni și cel puțin șase ore pe săptămână.
Actul normativ mai cere ca documentele de muncă să fie disponibile și într-o limbă înțeleasă de angajat, iar instruirea privind securitatea și sănătatea în muncă trebuie făcută tot într-o limbă pe care acesta o înțelege.
Diferența față de ideea prezentată de Emil Boc este că legislația stabilește obligația de instruire și integrare, însă declarația primarului merge către existența unui test prin care cunoștințele de limbă și regulile de bază ale comunității să fie verificate. Pentru un asemenea mecanism ar trebui clarificate nivelul cerut, cine organizează testarea, momentul în care aceasta ar avea loc și consecințele pentru o persoană care nu ar trece testul.
Pentru muncitori non-UE în Cluj, dezbaterea nu este numai despre limbă, din moment ce economia locală folosește personal străin în construcții, livrări, servicii și HoReCa, iar în județ există deja o comunitate semnificativă de cetățeni proveniți din afara Uniunii Europene.
O analiză locală publicată înaintea declarației lui Boc indica peste 16.000 de cetățeni non-UE înregistrați oficial în județ, categorie care include însă și studenți sau antreprenori, nu numai angajați.
Muncitori străini în România și deficitul de personal
Creșterea numărului de muncitori străini în România vine în principal pe fondul dificultăților de recrutare semnalate de companii, iar datele guvernamentale pentru stabilirea contingentului din 2026 indică zeci de mii de posturi disponibile în curierat, manipularea mărfurilor, construcții, comerț, transport rutier și alimentație publică.
Procesul de recrutare s-a confruntat recent și cu probleme administrative, iar Oficiul de Știri a explicat cum blocajele Work in Romania au afectat anumite fluxuri pentru angajarea lucrătorilor non-UE după o hotărâre judecătorească, ceea ce a pus companiile în situația de a căuta mai mult personal disponibil deja pe piața internă.
În același timp, prezența lucrătorilor străini ridică și probleme concrete privind protecția la locul de muncă, iar un caz în care doi muncitori străini răniți pe șantierul Autostrăzii A1 au ajuns la spital arată că integrarea trebuie privită și prin acces la informații, siguranță, contracte și comunicarea cu instituțiile, nu numai prin prisma numărului de persoane venite din afara UE.
Pentru muncitori străini în Cluj, propunerea lui Emil Boc deschide astfel o discuție despre limbă și integrare, în timp ce pentru angajatori problema principală rămâne accesul la forță de muncă într-o economie în care numeroase posturi sunt greu de ocupat, iar transformarea ideii unui test într-o regulă obligatorie ar presupune o decizie la nivel național, nu doar local.
Anunțuri gratuite din Maramures