Tunelul de aproape doi kilometri de pe Autostrada A1 Lugoj–Deva a ajuns la finalul etapei de excavare, la doi ani de la începerea lucrărilor. Sute de muncitori au fost mobilizați pe șantier, unde, în cea mai mare parte a timpului, s-a lucrat aproape fără întrerupere, 24 de ore din 24.
O candelă a stat aprinsă într-un mic altar din tunel. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Vineri, 18 septembrie 2026, constructorii tronsonului de autostradă Margina–Holdea, în lungime de 13,5 kilometri, parte a Autostrăzii A1 Lugoj–Deva, au încheiat cea mai dificilă etapă a lucrărilor: excavarea celor două tuneluri, ale căror patru galerii însumează peste 4,5 kilometri.
Galeriile tunelului scurt au lungimi de 367,5 metri și 415 metri și au fost străpunse în 2025, iar cele ale tunelului lung, străpunse vineri, măsoară 1.825 de metri și, respectiv, 1.985 de metri.
Lucrările la segmentul de 4,5 kilometri pe care sunt construite cele două tuneluri, dar și trei pasaje, printre care un viaduct cu o lungime de 1,1 kilometri, au început în vara anului 2024. De atunci, constructorii au lucrat aproape neîntrerupt în subteran, inclusiv în timpul nopții.
De ce a fost dificilă excavarea tunelurilor
Excavarea celor patru galerii a fost cea mai dificilă etapă a șantierului din cauza structurii instabile a dealurilor de la Holdea. Constructorii au înaintat prin straturi alternante de argilă, praf și nisip, în care infiltrarea apei poate reduce rezistența terenului și poate provoca alunecări. Din acest motiv, fiecare porțiune excavată a trebuit consolidată rapid, pe măsură ce lucrările avansau.
Problemele geologice ale zonei erau cunoscute încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când a fost construit tunelul feroviar de la Holdea, de 450 de metri, aflat în apropierea actualului tunel de autostradă. Săpăturile de atunci au scos la iveală depozite marine vechi de milioane de ani, formate din argile albastre nisipoase, nisipuri, marne și calcare.
Tunelul feroviar Holdea a fost inaugurat în 17 septembrie 1898, odată cu calea ferată Ilia – Lugoj, de 83 de kilometri, din care face parte. De-a lungul timpului, calea ferată Lugoj – Ilia a fost inundată de mai multe ori, iar alunecările de teren i-au produs adesea distrugeri.
Comunitățile din zona Holdea – Margina au avut și ele de suferit de pe urma inundațiilor și fenomenelor geologice. Tunelurile și viaductele viitoarei autostrăzi au fost plănuite atât pentru a reduce impactul autostrăzii asupra mediului, dar și pentru a rezolva problemele de stabilitate a solului.
„S-a confirmat existența problemelor de alunecare de teren și a fost necesară o retrasare a traseului între Coșteiu de Sus și Lăpugiu de Jos. Din observarea caracteristicilor geomorfologice din teren, se pare că se produc alunecări de teren relativ adânci în zonele în care înclinarea structurală a straturilor geologice coincide cu înclinarea pantei. Posibilele planuri de alunecare sunt reprezentate de interfețele argilă–praf/nisip, unde saturarea periodică cu apă poate conduce la o scădere semnificativă a rezistenței la forfecare. Alunecările sunt adesea secvențiale”, arăta proiectul tehnic al Autostrăzii Lugoj–Deva.
Activitatea de pe șantier a fost ocolită de incidente, iar alunecările de teren nu au afectat lucrările de excavare. În subteran, un loc aparte le-a luminat calea muncitorilor prin întuneric.
1/10
Tunelul Holdea a fost străpuns Autostrada Lugoj Deva Foto Daniel Guță (43) JPG Foto: Daniel Guta
O casetă metalică, așezată pe un perete al galeriei străpunse vineri, adăpostește mai multe icoane, luminate de o candelă. Micul altar i-a ajutat pe mulți dintre angajații de pe șantier să se simtă mai aproape de casă pe șantierul subteran în care au petrecut mii de ore în ultimii doi ani.
Primii kilometri de asfalt pe viitoarea autostradă Sibiu–Făgăraș. Cum arată cel mai avansat tronson al A13
Cea mai dificilă etapă a autostrăzii a trecut
1/16
Tunelul Holdea a fost străpuns Autostrada Lugoj Deva Foto Daniel Guță (9) JPG Foto: Daniel Guta
„Cea mai grea etapă a acestui șantier s-a încheiat astăzi. Stadiul fizic a depășit 75%, cămășuiala de beton a galeriilor finalizate avansează cu 20 de metri pe zi, continuă montarea grinzilor pe pasaje și viaducte și se așterne binderul (primul strat de asfalt) pe mai multe sectoare ale șantierului. După betonarea în totalitate a galeriilor (până la finalul anului), se va intra în etapa montării și testării instalațiilor de siguranță ale tunelului. În prima jumătate a anului viitor vom circula pe autostradă fără întrerupere de la Boița la Nădlac, pe o distanță de peste 360 km”, a informat Cristian Pistol, directorul Companie Naționale de Adminstrare a Infrastructurii Rutiere.
Prezent la eveniment, ministrul Transporturilor, Radu Miruță, a declarat că tronsonul Margina–Holdea al Autostrăzii A1 ar urma să fie finalizat în primăvara anului 2027.
„Există finanțare pentru finalizarea proiectului. Nu cred că va avea cineva curajul să oprească finanțarea acestui tronson, pentru că este unul dintre cele mai așteptate din România. Vorbim despre Autostrada A1, care, la început, însemna doar tronsonul București–Pitești. Acum putem ajunge aproape numai pe autostradă din Portul Constanța până la Oceanul Atlantic, iar veriga slabă, veriga lipsă semnificativă, se afla aici. Această verigă începe să dispară și este un pas mare. Orice metodă posibilă de finanțare va fi folosită pentru finalizarea acestui proiect”, a precizat ministrul Radu Miruță.
Autostrada cu tuneluri din vestul României, asfaltată pe jumătate. Când va fi străpuns tunelul de aproape doi kilometri
Autostrada cu tuneluri, așteptată în 2027
Tronsonul Margina–Holdea reprezintă ultima
porțiune lipsă a Autostrăzii A1 dintre Sibiu și frontiera cu Ungaria, de la
Nădlac. Sectorul are aproximativ 13,5 kilometri, însă lucrările principale se
desfășoară pe cei 9,13 kilometri construiți de la zero. Ceilalți aproximativ
4,5 kilometri au fost realizați până în 2017, în zona Margina, dar au rămas
închiși traficului și trebuie integrați în noua secțiune.
Cea mai complexă parte a șantierului se
întinde pe aproximativ 4,5 kilometri și cuprinde cele două tuneluri, precum și
trei pasaje. Cele patru galerii ale tunelurilor însumează circa 4,6 kilometri:
tunelul scurt are galerii de 367,5 metri și 415 metri, iar tunelul lung, de 1.825
de metri și 1.985 de metri.
Tunelurile sunt completate de un pasaj de
213 metri, construit în zona Holdea, la ieșirea din tunelul lung, un altul de
121 de metri, care leagă cele două tuneluri, și un viaduct de 1.085 de metri,
ridicat la capătul tunelului scurt, în zona Nemeșești, peste calea ferată.
Contractul actual a fost semnat în
octombrie 2022, iar lucrările au început în 2024, după emiterea autorizațiilor
de construire. Finalizarea lucrărilor este așteptată în prima parte a anului
2027. Odată cu deschiderea sectorului Margina–Holdea, șoferii vor putea circula
neîntrerupt pe autostradă de la Nădlac până la Sibiu și, prin legăturile A10 și
A3, spre Cluj-Napoca și Târgu Mureș.
Anunțuri gratuite din Maramures