O persoană a necesitat identificare neavând acte de identitate, iar opt sunt neasigurate medical. De asemenea, în prezent, cinci beneficiari sunt internaţi pentru evaluări medicale, stabilirea diagnosticului şi instituirea tratamentului.
„Cei 21 de beneficiari relocaţi în servicii sociale administrate de către DGASPC Sibiu au fost repartizaţi pe locuri disponibile din serviciile sociale ale DGASPC Sibiu din judeţ. Dintre aceştia, 14 sunt încadraţi în grad de handicap grav, majoritatea cu handicap grav şi asistent personal, şapte nu deţin certificate de handicap, 12 au vârsta peste 65 ani, o persoană a necesitat identificare neavând acte de identitate, opt sunt neasiguraţi medical. În acest moment, cinci beneficiari sunt internaţi pentru evaluări medicale, stabilirea diagnosticului şi instituirea tratamentului”, precizează Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Sibiu într-un comunicat de presă, potrivit News.ro.
Potrivit sursei citate, beneficiarii găzduiţi în serviciile sociale administrate de furnizori privaţi din judeţul Sibiu nu au fost repartizaţi prin intermediul DGASPC Sibiu, relocarea acestora fiind făcută de către autorităţile competente, în cadrul măsurilor dispuse pentru gestionarea situaţiei de urgenţă. Astfel, menţionează sursa citată, la căminele de persoane vârstnice au fost relocate 12 persoane cu handicap, iar nouă nu deţin certificate, toţi au fost evaluaţi medical şi înscrişi pe lista unui medic de familie. Dintre aceştia 11 au vârsta sub 65 ani.
„DGASPC Sibiu acordă sprijin metodologic furnizorilor de servicii sociale privaţi, în limitele competenţelor legale, responsabilitatea furnizării serviciilor în conformitate cu standardele minime de calitate revenind fiecărui furnizor”, precizează aceeaşi sursă.
Un proces care a ridicat provocări
Reprezentanţii DGASPC Sibiu menţionează că prioritatea o reprezintă în continuare evaluarea medicală şi reconstituirea istoricului medical, „acolo unde acesta există”, stabilirea conduitei terapeutice şi a tratamentelor pentru cei care nu au fost asiguraţi medical.
Aceeaşi sursă menţionează că o altă prioritate a direcţiei o reprezintă identificarea persoanelor pentru care se impune instituirea unor măsuri de ocrotire în funcţie de gradul de afectare a capacităţii de discernământ şi a facultăţilor mintale.
„Aceştia sunt evaluaţi medical şi psihiatric şi se fac demersuri pentru identificarea şi contactarea rudelor sau aparţinătorilor şi parcurgerea procedurilor prevăzute de lege. Lipsa informaţiilor disponibile la momentul relocării îngreunează foarte mult şi acest proces şi poate conduce la prelungirea perioadei necesare finalizării tuturor procedurilor”, mai arată DGASPC.
Un pacient a murit
Luni seară, Ministerul Muncii a anunţat că un bărbat găsit în azilele din Bihor, transferat în judeţul Mureş, a murit, iar în prezent se aşteaptă concluziile necropsiei pentru a fi stabilită cauza decesului. Alte 15 persoane din totalul celor 409 găsite în azile sunt internate în spitale şi vor rămâne sub supraveghere.
Jumătate dintre beneficiarii azilelor sunt vârstnici. Potrivit sursei citate, doar 40 de aparţinători au sunat pentru a se interesa de persoanele din centre, însă niciunul nu şi-a exprimat intenţia de a prelua în îngrijire persoana despre care solicita informaţii.
Pacienții nu ar fi beneficiat de personal calificat
Anchetatorii reproșează familie Pașca că ar fi exploatat oameni cu nevoi speciale pe care i-au adăpostit în locuințele asociației, dar numai pentru a câștiga bani de pe urma lor, chiar dacă le ofereau hrană și îngrijire medicală. Procurorii susțin că nu aveau personal calificat pentru aceste activități.
Avocatul familiei Pașca susține că acuzațiile sunt nefondate.
Răzvan Doseanu, avocatul familiei Pașca: „Poziția domnului Pașca și a celorlalți este că acei oameni nu erau neglijați. S-a făcut tot ce s-a putut din punct de vedere uman. Repet, vorbim de persoane care veneau acolo ca ultimă soluție. Nu aveau alte cămine unde să meargă, nu aveau mijloacele să își asigure o farfurie de mâncare, să nu stea iarna pe străzi în ger. Și majoritatea veneau aduse de autorități, pentru că autoritățile nu le asigurau niciun fel de locație, de mijloace de subzistență.”
Procurorii DIICOT îl acuză pe Viorel Pașca de faptul că, la adăpostul unor acțiuni caritabile, ar fi profitat de pe urma unor persoane fără discernământ care nu ar fi avut posibilitatea să decidă singure unde sunt adăpostite și în ce condiții.
Răzvan Doseanu, avocatul familiei Pașca: „Dacă statul și-ar fi făcut treaba, nu ar fi fost o problemă la domnul Pașca și nu ar fi venit autoritățile publice la un privat care să aducă oameni în stadii terminale, oameni bolnavi, oameni ai străzii, oameni de care uitase practic toată lumea și care puteau muri pe străzi în condiții improprii.”
DIICOT susține că Viorel Pașca deține în prezent și controlează 14 proprietăți unde oferă asistență medicală și socială, inclusiv un bloc cu 12 apartamente unde ar fi urmat să adăpostească femei abuzate.
Răzvan Doseanu, avocatul familiei Pașca: „Ar fi interesant să ni se prezinte, raportat la acele sume care ni se prezintă pe mulți ani de zile, să vedem cheltuielile cu acei oameni. Din datele care există în acest moment, pe la domnul Pașca și acele așezăminte pentru oameni sărmani, bolnavi, ar fi trecut 3000 de persoane. Rămâne de văzut care au fost cheltuielile.”
Viorel Paşca: Eu n-am avut bani de la bolnavi, eu am avut bani din donaţii
Viorel Paşca a afirmat că din cei 400 de bolnavi găzduiţi în azile, doar circa o sută au avut venituri, dar şi acelea mici, banii pentru întreţinere fiind încasaţi din donaţii de la oameni simpli.
“Consider că am făcut bine. (…) Cu siguranţă am făcut şi greşeli neintenţionate (…). Că am fost naiv. (…) Păcat că nu vi s-au prezentat pozele făcute de mine, cum au venit oamenii din spital la noi, alea sunt poze, deci poze cum au venit, au fost de zece ori mai rău bolnavii. Dar o să vină vremea când o să prezint eu pozele cu bolnavi veniţi de la spital”, a declarat Viorel Paşca.
Despre banii pe care i-ar fi luat de la persoanele pe care le găzduia, Paşca a spus că doar în jur de 100 dintre ei aveau venituri.
“Vreţi să vorbim despre bani? În condiţiile în care din 400 de bolnavi, cred că 100 aveau venituri, deci 25%, şi ale mici, mărunte. Cu ce bani m-am îmbogăţit sau am luat de la ei? (…) S-a stabilit, nu eu am stabilit, aşa am aflat că din surse oficiale s-a stabilit că preţul sau costurile pentru un bolnav a fost undeva la 2.000 de lei. Socotiţi 400 de bolnavi. (….) Mâncare, curent, îngrijire, toate cele. Numai pampersuri foloseam 700 de bucăţi pe zi. Socotiţi cât au costat pampersurile pe zi, 700 de bucăţi. (…) Bolnavii care au avut puţinul acela nu acopereau nici pe departe cheltuielile. Eu n-am avut bani de la bolnavi, eu am avut bani din donaţii, de la oameni simpli”, a spus Paşca.
El l-a dat ca exemplu pe tatăl său, care de 20 de ani a donat în fiecare lună 10% din pensie.
Anunțuri gratuite din Maramures