Transilvania și vestul țării trec printr-unul dintre cele mai intense cicluri de investiții în construcții din ultimii ani, de la autostrăzi și poduri feroviare până la metroul din Cluj.

Sixense România, liderul industriei de servicii de monitorizare geotehnică și structurală, care împlinește în 2026 15 ani de activitate, și-a deschis în 2024 un birou la Cluj, Sixense Vest.

Am vorbit cu Gabriel Costin, Area Manager, despre harta proiectelor echipei, despre ce câștigă un beneficiar când echipa de monitorizare este aproape de șantier și despre momentul în care piața din regiune cere astăzi monitorizarea. La final, Mariana Garștea, Director General Sixense România & SEE, explică locul Sixense Vest în dezvoltarea companiei și ce schimbă CATUC pentru urmărirea comportării construcțiilor.

Sixense Vest lucrează din Cluj, dar proiectele echipei depășesc de mult granițele orașului. Cum arată astăzi harta activității voastre în Transilvania și în vestul țării, ce tipuri de construcții urmăriți cel mai des și cum s-a schimbat acest portofoliu de când ați deschis biroul?

Gabriel Costin: Biroul este în Cluj, dar lucrăm astăzi în aproape toată Transilvania și în vestul țării, din Cluj, Mureș, Brașov și Sibiu până în Bihor, Arad, Hunedoara, Timiș și Maramureș.

Cel mai des urmărim infrastructură de transport, adică autostrăzi, drumuri expres și poduri rutiere și feroviare. Pe poduri facem și încercări cu acțiuni de probă, ca laborator autorizat ISC, prin care verificăm cu o încărcare controlată dacă structura se comportă așa cum a fost proiectată, înainte să fie dată în folosință. Din 2024 am făcut astfel de încercări pe zeci de poduri feroviare din vestul țării. Lucrăm mult și pe clădiri, de la consolidări de clădiri publice la spitale, centre comerciale și parcuri industriale aflate în urmărirea comportării în timp, iar pe partea geotehnică avem excavații adânci, ziduri de sprijin, consolidări de versanți și de drumuri județene.

Portofoliul s-a schimbat mult de la deschiderea biroului. Am pornit în mare parte cu măsurători manuale, punctuale, iar astăzi lucrăm cu sisteme integrate, în care senzorii automați transmit datele în timp real, alături de monitorizarea prin satelit (InSAR), iar beneficiarul le consultă pe o platformă online. S-a schimbat și dimensiunea proiectelor, pentru că am trecut de la lucrări locale la proiecte regionale de mare anvergură, cum este metroul din Cluj.

Ce înseamnă concret, pentru un dezvoltator, un constructor sau o autoritate din regiune, să lucreze cu o echipă de monitorizare aflată la câțiva kilometri de șantier? Unde se vede diferența: în timpul de reacție, în cunoașterea terenului, în relația cu proiectantul? Cum arată dezvoltarea echipei voastre în prezent?

G.C.: Pentru un factor de decizie contează foarte mult să lucreze cu cineva care este acolo și e disponibil atunci când are nevoie. Diferența se vede în implicare, în felul în care colaborăm de la o zi la alta și în calitatea relației profesionale care se construiește în timp. De aici a pornit și decizia de a deschide sediul. Sixense România lucra în regiune de mai mulți ani, însă ne-am dat seama că oamenii de decizie de aici au nevoie de o echipă care ajunge repede pe șantier și cunoaște bine regiunea, inclusiv terenurile dificile, cu versanți instabili și risc de alunecări.

În practică, aceiași colegi care instalează aparatura fac și măsurătorile și raportarea, așa că beneficiarul are un singur interlocutor, care cunoaște lucrarea în detaliu. Dacă o valoare măsurată depășește una dintre limitele de atenționare, avertizare sau alarmare stabilite în proiectul de urmărire, verificăm rapid situația în teren și anunțăm imediat constructorul și proiectantul, cât încă există timp pentru o decizie bine cântărită.

Dezvoltarea echipei înseamnă pentru noi, în primul rând, dezvoltarea competențelor. Suntem astăzi 10 colegi la Cluj, specialiști polivalenți, care lucrează la fel de bine cu metode topografice, cât și cu senzori și sisteme automate. Participăm la schimburi de experiență și prezentări tehnice cu alte echipe Sixense din regiune, iar asta ne permite să aducem în proiectele de aici soluții deja validate pe șantiere din alte țări.

Cine vine astăzi la Sixense Vest și în ce moment al proiectului? Vedeți o maturizare a pieței din Transilvania, adică mai mulți beneficiari care cer monitorizarea din faza de proiectare, nu abia când apare o problemă?

G.C.: Vin la noi constructori, dezvoltatori, autorități publice, de la CNAIR la consilii județene și primării, și administratori de clădiri care au obligația urmăririi comportării în timp.

Când am început, noi eram cei care mergeau la beneficiari să le explice de ce contează monitorizarea, iar de cele mai multe ori eram chemați mai degrabă când apărea o problemă. Astăzi primim tot mai des cereri încă din faza de proiectare sau de licitație, de la clienți care știu ce vor și pun întrebări tehnice bine țintite. Da, vedem o maturizare a pieței din Transilvania, în care monitorizarea începe să fie privită ca un instrument de control al riscului. Iar momentul contează enorm: un sistem gândit de la proiectare îți dă istoricul de comportare din prima zi a lucrării, pe când unul instalat după ce apare o fisură îți arată doar ce se întâmplă de atunci încolo.

Sixense România împlinește anul acesta 15 ani de activitate. Ce loc ocupă Sixense Vest în dezvoltarea voastră la nivel de companie și care este următorul pas pentru regiune, acum că o lege organică, CATUC, tratează construcția pe întreg ciclul ei de viață?

Mariana Garștea: Sixense Vest este a doua echipă operațională a Sixense România, construită pe aceleași proceduri, cu aceleași echipamente și cu același laborator autorizat ISC ca echipa din București. În doi ani, echipa din Cluj a ajuns de la încercări pe poduri feroviare la monitorizarea metroului din Cluj, ceea ce confirmă că decizia din 2024 a fost corectă. În anul în care împlinim 15 ani, avem echipe proprii la București și la Cluj, aproape de proiecte.

Urmărirea comportării în timp era obligatorie și înainte, prin Legea 10/1995, HG 766/1997 și Normativul P130. CATUC, Legea 169/2026, o reglementează acum printr-o lege organică, pe întreg ciclul de viață al construcției. Programul de urmărire intră în conținutul proiectului tehnic, iar la urmărirea specială pentru clasele de consecințe CC3 și CC4 executantul specializat elaborează proiectul tehnologic de monitorizare, supus aprobării proiectantului. Obligațiile beneficiarului și ale utilizatorului sunt verificate de ISC și sancționate contravențional.

Pentru regiune, următorul pas este ca urmărirea să fie stabilită de la proiectare, cu limite derivate din calcul și cu măsurătoarea de referință făcută înainte de începerea lucrărilor, și să continue în exploatare, după recepție. Pe acest model lucrăm cu proiectanții și beneficiarii din Transilvania și din vestul țării.

Link sursă




Anunțuri gratuite din Maramures

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *