De ce tace Peter Magyar? Două scenarii negre pentru Csikszereda și Sepsi

Primele semnale sunt însă negative pentru cluburile din Covasna și Harghita. Magyar și-a construit, până acum, intervențiile publice în jurul economiei, al relației cu Uniunea Europeană și al reformării instituțiilor. Reconfigurare agendei spune multe despre direcția în care se îndreaptă Ungaria și despre presiunile reale care apasă asupra administrației care a câștigat încrederea electoratului.

• Peter Magyar a avut în această săptămână o întâlnire cu Kelemen Hunor, în care i-a solicitat liderului UDMR, ca partidul să adopte o poziție de neutralitate față de politica internă a Ungariei.

• Csikszereda și Sepsi se pregătesc să se despartă de modelul de finanțare care le-a susținut dezvoltarea în ultimii ani. Noul premier a criticat dur sistemul creat de Viktor Orban.

• Analizele din presa internațională descriu practica de până acum ca fiind un instrument de consolidare a vechii puteri, de recompensare a loialităților și de proiectare a influenței.

Peter Magyar are alte priorități

Lista de priorități a lui Peter Magyar prezentată după alegeri conturează un stat care încearcă să își recâștige echilibrul financiar și credibilitatea externă. Relația cu Bruxelles-ul devine, prin urmare, esențială, iar accesul la fondurile europene reprezintă o miză majoră. În același timp, promisiunile de combatere a corupției și de transparentizare a cheltuielilor publice deschid perspectiva unor verificări ample asupra modului în care au fost distribuite resursele în ultimii ani.

Schimbarea de viziune capătă sens atunci când este pusă în paralel cu perioada în care Viktor Orban a dominat scena politică. În cei 16 ani de activitate, fotbalul a depășit granițele sportului. Investițiile masive în infrastructură, în academii și în cluburi au contribuit la construirea unei rețele de influență în care politica, economia și identitatea națională s-au intersectat constant.

Extinderea acestui model către comunitățile maghiare din afara Ungariei a reprezentat o etapă importantă a strategiei. Ardealul a devenit un spațiu în care această politică a prins contur prin investiții în cluburi și academii. Sepsi OSK și FK Csíkszereda s-au dezvoltat într-un context în care finanțările venite din Ungaria au susținut infrastructura, formarea jucătorilor și stabilitatea cluburilor. Oficial, aceste programe au fost prezentate ca inițiative dedicate dezvoltării sportului și sprijinirii tinerilor. În plan mai larg, ele au contribuit la întărirea legăturilor dintre Budapesta și comunitățile maghiare din regiune.

Schimbarea de la Budapesta introduce o variabilă nouă în această ecuație. Agenda liderului Tisza indică o concentrare asupra problemelor economice și instituționale, iar această orientare atrage după sine un control al modului în care sunt folosite resursele statului.

Capitalul urăște un singur lucru mai mult decât taxele: imprevizibilitatea. Economia este aproape în stagnare de ani de zile. Nu avem timp de pierdut.
– Peter Magyar, premierul Ungariei

În situația în care accesul la fondurile europene devine vital, iar presiunea pentru transparență crește, finanțările pe linie sportivă au șanse mari de a dispărea.

Discursul despre reformă și despre curățarea sistemului are implicații directe asupra zonelor în care legăturile dintre politică și economie au fost cele mai puternice. Sportul, în special fotbalul, se regăsește printre acestea. Chiar dacă nu apare explicit în declarațiile noului lider, el face parte din același peisaj al investițiilor și al relațiilor economice care vor fi analizate în perioada următoare.

Vom face tot ce ne stă în putință pentru a ne asigura că acest lucru marchează cu adevărat începutul unei noi ere. Poporul maghiar nu a votat pentru o simplă schimbare de guvern, ci pentru o schimbare completă de regim. Infractorii politici și economici care au furat din țară vor fi trași la răspundere. Țara a fost devastată și jefuită de guvernul anterior.
– Peter Magyar

Criticile formulate în campanie la adresa configurației în care au fost gestionate resursele publice includ, implicit, și metodele prin care au fost finanțate cluburi și proiecte sportive.

Cele două scenarii negative pentru FK Csikszereda și Sepsi

Pentru cluburile din România, schimbarea de perspectivă aduce o doză considerabilă de incertitudine. Modelul pe care s-au dezvoltat în ultimii ani a combinat performanța sportivă cu sprijinul financiar provenit dintr-un ecosistem mai larg, în care sponsorii, investițiile și relațiile economice au fost conectate la mediul politic din Ungaria. Exemplele de companii și oameni de afaceri implicați în aceste proiecte arată că finanțarea a făcut parte dintr-un sistem mai amplu.

În acest punct, două direcții devin plauzibile.

Prima dintre ele presupune tăierea totală a finanțării. Într-un stat care își prioritizează stabilitatea financiară și relația cu Uniunea Europeană, resursele ar urma să fie orientate către domenii cu impact direct asupra economiei și asupra populației. Într-un asemenea scenariu, cluburile care depind de finanțări externe ar resimți imediat efectele. Csikszereda și Sepsi ar fi nevoite, în acest caz, să caute noi oportunități de a-și asigura bugetele.

Impactul ar putea afecta inclusiv relațiile cu sponsorii, întrucât companiile pe care s-au bazat cele două cluburi sunt din anturajul lui Viktor Orban, rămase așadar fără obiectiv politic.

Gazeta Sporturilor a documentat în detaliu mecanismul din spatele finanțării de la Sepsi. Un caz elocvent este cel al omului de afaceri Laszlo Szijj, prieten cu Viktor Orban, care a s-a alăturat proiectului într-un moment critic, după retrogradarea formației în Liga a 2-a, printr-un parteneriat ce a contribuit inclusiv la acoperirea pierderilor financiare. În noul context politic de la Budapesta, plecarea sponsorilor are toate șansele să devină o consecință a schimbării de direcție.

A doua direcție implică o regândire a procedurii în care sunt acordate finanțările. Sprijinul pentru sport ar putea continua, dar într-o formă adaptată la noi cerințe de eficiență. Proiectele ar urma să fie evaluate în funcție de rezultate concrete, iar dimensiunea investițiilor ar pierde din importanță. În acest scenariu, cluburile ar putea primi o finanțare mult mai mică și ar funcționa într-un cadru mai strict, bazat pe sustenabilitate.

Indiferent de varianta care se va concretiza, schimbarea de paradigmă este evidentă. Fotbalul își pierde poziția privilegiată în arhitectura puterii, iar resursele intră într-un proces de reevaluare. Pentru cluburile din Ardeal, această tranziție înseamnă mai mult decât o ajustare bugetară și implică o redefinire a structurii în care funcționează.

12milioane de euro au primit Csikszereda și Sepsi de la Budapesta doar în anul 2025

Pe acest fond, tăcerea lui Peter Magyar capătă o semnificație aparte. Ea indică o schimbare de priorități și o mutare a centrului de interes către problemele care țin de stabilitatea statului și de relația cu partenerii europeni.

Cum s-a folosit Viktor Orban de fotbal

Fotbalul a reprezentat, pentru Viktor Orban, mult mai mult decât o pasiune sau un vector al identității. Pentru vechea administrație, fotbalul a devenit unul dintre instrumentele prin care puterea politică a fost construită, organizată și menținută. În centrul acestui sistem se află ideea că sportul, și mai ales fotbalul, poate funcționa ca un liant între stat, economie și societate, într-un mod care depășește cu mult logica performanței sportive, așa cum a relatat și publicația Politico.

50de milioane de euro a livrat Orban cluburilor Csikszereda și Sepsi doar în ultimii patru ani, atât cât a durat ultimul său mandat

Unul dintre cele mai sugestive exemple își are rădăcinile în satul Felcsut, locul de origine al lui Orban, unde a fost construită Pancho Arena. Stadionul, cu o capacitate care depășește populația localității, a devenit un simbol al acestui model. Ridicat pe locul unde Orban juca fotbal în copilărie, el a funcționat simultan ca infrastructură sportivă și spațiu de manifestare politică a unei viziuni personale.

În plus, mecanismele concrete prin care fotbalul a fost integrat în arhitectura politică sunt mai complexe. Sistemul de finanțare a sportului din Ungaria a fost reorganizat astfel încât companiile să poată direcționa o parte semnificativă din taxele datorate către cluburi și academii. Cunoscută sub numele de TAO, metoda a permis acumularea unor sume uriașe în sectorul sportiv, în special în fotbal. În practică, aceste fonduri au ajuns, în mare măsură, în structuri conduse sau influențate de persoane apropiate de putere.

Rețeaua nu s-a limitat la câteva cluburi, ci a cuprins întregul ecosistem. De la federații până la asociații locale, conducerea a fost ocupată frecvent de aliați politici, oameni de afaceri loiali sau membri ai cercului apropiat. În acest fel, sportul a devenit un instrument eficient de distribuire a resurselor și de menținere a loialităților. Cluburile nu au funcționat doar ca entități sportive, ci și ca noduri într-un sistem de patronaj, în care finanțarea era legată de apartenența la o rețea mai largă.

• 87,08% din voturile prin corespondență valide și numărate la alegerile din Ungaria, exprimate de etnicii maghiari din afara țării, în mare parte din România, au mers către Fidesz, partidul lui Viktor Orban.

Orban a legat constant fotbalul de ideea de renaștere națională, invocând trecutul glorios al „Echipei de Aur” din anii ’50, condusă de Ferenc Puskas. Referințele la acea perioadă au fost folosite pentru a construi o narațiune despre recuperarea prestigiului pierdut și despre rolul sportului în consolidarea identității naționale.

În conceptul său, fotbalul a avut și o funcție socială. Suporterii au fost mobilizați în anumite momente pentru a susține mesaje politice, iar stadioanele au devenit spații în care cele două domenii s-au confundat. În unele cazuri, grupuri de fani au fost implicate activ în promovarea mesajelor favorabile guvernului, ceea ce a transformat tribunele într-un canal de comunicare suplimentar pentru putere.

Modelul construit de Orban prezintă similitudini cu alte forme de utilizare politică a sportului, însă amploarea și integrarea sa în structura statului îl fac distinct. Spre deosebire de exemplele în care un singur club sau o competiție devine vehicul politic, în Ungaria întregul sistem fotbalistic a fost conectat la rețeaua de putere. Această integrare a permis folosirea sportului nu doar pentru imagine, ci și pentru gestionarea relațiilor economice și sociale.

O altă dimensiune pe care fostul premier i-a dat-o sportului a fost cea de oglindă a regimului, oferind atât un cadru simbolic pentru discursul politic, cât și un spațiu de distribuire a loialității, aspect față de care Peter Magyar s-a delimitat încă de la primul discurs al campaniei electorale.