Printre vedetele prezente s-au numărat 12 jucători din NBA, iar publicul român a avut ocazia să îi vadă pe viu pe Pau și Marc Gasol, frații Hernangomez, Bojan Bogdanovic sau Sergio Rodriguez. În spatele organizării grupei de la Cluj s-a aflat și Adrian Voinescu, care a povestit la emisiunea „Față la Joc”, de pe VOYO, cum a ajuns România să găzduiască o parte din turneu.
Totul a pornit de la o discuție la restaurant!
Totul a început în 2015, după organizarea Campionatului European feminin de baschet, desfășurat la Timișoara și Oradea. Kamil Novak, secretarul general FIBA Europe la acea vreme, i-a propus lui Voinescu să încerce să aducă în România și turneul masculin.
„În 2015 am organizat Europeanul de fete, la Timișoara și la Oradea, tot eu m-am ocupat de poveste. Am lăsat toată echipa federației la Timișoara și am mers la Oradea. S-a schimbat, în faza eliminatorie s-a mers în Ungaria și vine Kamil Novak, secretar general FIBA Europe la vremea respectivă, vine în vizită. S-a dus la Timișoara, ne cunoșteam bine, eram prieteni, pot să spun – și vine la Oradea. Stăm într-o seară frumos la restaurant și îmi spune: «E… acum, gaură neagră, nu?», că mai erau două zile de competiție, totul era gata, muncisem enorm. Și zice: «Acum gata, gaură neagră». Și zic: «Kamil, cam da…». Și zice: «De ce nu faci EuroBasket de băieți?». Îi zic: «Unde să fac? Că n-am unde să fac, n-am cu ce, n-am sală». «Mai gândește-te», îmi spune. Zic: «Eu am o sală la Cluj care e frumoasă și mare, 7.200 de locuri». Zice: «Gândește-te, că cine știe…»”, a început Voinescu la „Fața la Joc”.
Inițial, acesta nu credea că proiectul este realizabil, din cauza lipsei infrastructurii și a resurselor. Totuși, Sala Polivalentă din Cluj-Napoca putea reprezenta o soluție. A discutat apoi ideea cu Horia Păun, președintele Federației Române de Baschet, iar proiectul a ajuns la premierul de atunci, Victor Ponta.
„Horia Păun, președintele federației la momentul acela, era la Timișoara. Eu termin competiția, dar mi-a băgat cuiul în cap. Mă sui în mașină și merg spre București, și pe la Turda îl sun pe Horia: «Băi, ce faci?». «Pfa… sunt pe aici pe la aeroport, aștept să vină avionul să plec acasă». «Băi», zic, «am o idee. Mă asculți?». «Da, zi, ce idee ai?». Îi zic: «De ce nu facem noi EuroBasket-ul mare?». Și așteptam un potop de «Du-te, băi nene, cu prostiile tale!». Și omul nu zice nu. Spune: «Dezvoltă!». «Stai, că dezvoltăm aici!». Și încep să dezvolt. Șansa a fost că… acum eu nu mă bag în politică, nu discut, dar Victor Ponta era prim-ministru la vremea respectivă, se știau, și mergem la Victor. Exista un proiect la nivel național atunci de atragere a competițiilor majore în România. Peste asta a fost Europeanul de fotbal, doar atât. Și Victor zice: «Da, facem! Ce trebuie?». «Păi, aveam de plătit 2,1 milioane de euro la FIBA». Zice: «Okay, apucă-te, aprobăm, aveți banii, dați-i drumul la lucrare!». Și am făcut toate astea”, a continuat fostul mare baschetbalist.
România a intrat apoi în cursa pentru organizarea turneului, alături de Finlanda, Israel, Polonia și Turcia. Delegația română a avut în componență nume importante, printre care Victor Ponta, Emil Boc, arhitectul Șerban Țigănaș, Ghiță Mureșan și Adrian Voinescu.
„Am făcut tot dosarul, totul frumos, și ne-am dus la München. 5 țări candidau pentru patru poziții. Turcia știam sigur că ia, că lua o grupă și faza finală, deci rămâneau 4 pe 3 locuri: Israel, Polonia, Finlanda și România. Delegația noastră a fost ceva absolut spectaculos: doi foști prim-miniștri, Victor cu Emil Boc, Șerban Țigănaș, omul care a construit sala de la Cluj, și Ghiță Mureșan. Eu am fost omul de la butoane și Ghiță a vorbit. Noi am plecat cu șanse. Condițiile erau. Și Ghiță Mureșan vorbește… doar că microfonul era pus pentru Emil Boc și după a venit Ghiță Mureșan. Ghiță Mureșan își uită ochelarii în camera de hotel și s-a apucat să vorbească. Camera de la hotelul unde stăteam avea niște chei din metal, ceva îngrozitor, un metal greu, armă albă, omorai pe cineva pe stradă cu ea dacă îi dădeai în cap. Și Ghiță, de emoție și de stres că și-a uitat ochelarii în camera și n-a mai putut citi, frământa cheia în buzunar, dar buzunarul era la nivelul microfonului, înțelegi? Și s-a auzit! Se auzea cheia! A vorbit Ghiță liber, uitându-și ochelarii, și lumea a fost în sală mută. Cât de frumos a vorbit!”, a mai spus Adrian Voinescu.
România a obținut în cele din urmă organizarea uneia dintre cele patru grupe ale competiției, alături de Turcia, Finlanda și Israel. Polonia a rămas în afara listei gazdelor: „Se termină prezentarea, cheamă toate țările în sală să se anunțe. Turcia, știam Turcia. Noi ziceam că ne batem cu Israelul, alea-alea, o să îi dea Poloniei și să sperăm că noi ne calificăm acolo. Și eu stăteam pe rând, Horia în stânga, Mircea Cristescu în dreapta, lângă mine. Mircea avea telefonul lângă el și a spus: «Am luat!». Nu se anunțase nimic! Mircea știa de la Victor, care i-a dat mesaj că «Gata, mă!». Îi zic: «Du-te, mă, unde am luat?». Abia ce se anunțase Israelul. Îi zic: «Du-te, bă, de aici!». A treia a fost România și după aia Finlanda. Și a rămas Polonia pe dinafară. Și după aia, ce a fost la Cluj e de scris o carte!”
De ce a ales România Ungaria ca adversară în grupă
La tragerea la sorți, fiecare țară organizatoare a putut alege o federație parteneră. România a optat pentru Ungaria, o decizie cu miză atât sportivă, cât și comercială. Apropierea geografică a permis federației maghiare să vândă bilete pentru meciurile de la Cluj, iar interesul suporterilor a fost important.
Grupa C a fost găzduită de Sala Polivalentă și a adus la Cluj naționalele Spaniei, Croației, Muntenegrului, Ungariei, Cehiei și României.
„La Cluj au venit Spania, campioana mondială en-titre la momentul acela, Croația, Muntenegru, Ungaria și Cehia. Puteam să alegem un partener. Eu am militat, și Horia avea dreptate, să alegem Ungaria, fiindcă vindeam bilete, Ungaria era la doi pași. Și am putut să vindem destul de multe bilete prin federația maghiară, fiindcă eram aproape și ei se băteau la calificare. A fost o rețetă foarte bună. Și era un adversar de care te puteai agăța.”
Voinescu consideră că programul meciurilor nu a avantajat reprezentativa noastră. România a întâlnit la începutul grupei adversarele de care se putea apropia ca nivel, Ungaria și Cehia, iar la final a avut de înfruntat Spania și Croația.
„Eu zic că am avut ghinion cu ordinea meciurilor. Dacă am fi jucat la final de grupă cu Ungaria și cu Cehia, cu o victorie puteam merge la Istanbul în optimi, dar am jucat la început cu ei. Noi nu fuseserăm de 20 de ani la o competiție majoră, n-ai experiență, n-ai meciuri, nu ai tensiunea aia în picioare, nu știi nimic. Și atunci am jucat la final cu Spania, Croația… Pfa! Aia știam oricum rezultatul.
Au fost 12 jucători din NBA acolo. Croația îl avea pe Bogdanovic, Muntenegru avea jucător în NBA, Spania… cu Pau Gasol, Marc Gasol, frații Hernangomez, «La Bomba», Chacho Rodriguez, nu exista! Eram cu ei în lift și mă gândeam: «Ăștia sunt zeii zeilor, pe cuvântul meu!». Aș fi dat, credeți-mă, orice să vină cineva să îmi spună să mă dezbrac și să merg pe teren”, a povestit Adrian Voinescu la Fața la Joc.
EuroBasket 2017 s-a desfășurat între 31 august și 17 septembrie, în patru țări. Slovenia a câștigat trofeul, după o victorie cu 93-85 în finala cu Serbia.
Anunțuri gratuite din Maramures


