Critici pentru reforma administrativă: Primarii din Alba și Miercurea-Ciuc resping comasările și PROPAGANDA PSDD

Attila Korodi, primarul din Miercurea-Ciuc, a criticat ferm proiectul Partidului Social Democrat privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, calificându-l drept „otravă aruncată pe masa societății”. Edilul a exprimat dubii privind șansele reale de adoptare a inițiativei, sugerând că aceasta are un caracter mai degrabă propagandistic. Într-un interviu acordat postului RFI, Korodi a argumentat că dezbaterea despre comasări distrage atenția publică de la activitatea executivă. El a descris documentul ca fiind un instrument de poziționare politică pentru partidul aflat la guvernare, menit să direcționeze atenția de la procesul de guvernare efectiv, indicând că Guvernul Niculescu activează deja de trei săptămâni cu un program care nu include aceste elemente.

Proiectul PSD prevede comasarea comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori și a orașelor cu sub 10.000 de locuitori. Estimările din document arată că, începând cu anul 2028, între 15.000 și 18.000 de aleși locali ar urma să își piardă funcțiile. Korodi a subliniat caracterul irrevocabil al identității comunităților, avertizând împotriva reorganizării bazate exclusiv pe criterii statistice. „Aceste localități nu sunt niște construcții artificiale… s-au înrădăcinat, înseamnă o abordare culturală locală, înseamnă o amprentă culturală locală, deci acestea să le modifici forțând printr-o manieră statistică este otravă aruncată pe masa societății. Nu cred că ne putem juca cu astfel de decizii”, a declarat primarul.

Primarul din Miercurea-Ciuc a avertizat asupra impactului disproporționat asupra comunității maghiare, menționând că cea mai mare parte a acestei colectivități este concentrată în zonele Partium și Ardeal, unde locuiesc în număr mare în localități mici. El estimează că disoluția acestor comune ar însemna dispariția unor instituții și a unei verigi importante din viața comunității. Invocând Cartea europeană a regiunilor și normele UE și ale Consiliului Europei privind protecția drepturilor comunităților etnice, edilul a refuzat analogia localităților cu „saci de cartofi” care pot fi mutați liber. A propus, în schimb, modelul consorțiilor locale, practicat în Franța și în alte state europene, prin care autoritățile își pot cofinanța și colabora la serviciile administrative fără a fi nevoite să se comaseze forțat.

Korodi și-a exprimat dezacordul față de ideeaeurodeputatului PSD Dragoș Benea, care susținea că reforma ar trebui realizată prin asumarea răspunderii Guvernului. Editorul din Miercurea-Ciuc a calificat o astfel de procedură drept „cea mai mare greșeală” și o posibilă formă de „dictatură a guvernării”, suspectând că scopul real este provocarea căderii Guvernului în primăvară. Considerând complexitatea reformei și lipsa intenției reale de implementare, Korodi a anticipat că proiectul va intra într-o procedură legislativă sau va fi formalizat pe hârtie, dar are „foarte-foarte mici șanse” să fie adoptat cu succes.

Filiala Alba a Asociației Comunelor din România (ACOR) este prima structură locală care a respins explicit demersul Guvernului privind reforma administrativă, criticând propunerea de a comasa comunele cu sub 1.500 de locuitori și de a finaliza procesul până la sfârșitul martie 2027. Liderii locali transmit un mesaj unanim de respingere a măsurii în forma actuală, invocând riscul afectării identității comunităților rurale, a tradițiilor locale și a legăturii dintre cetățeni și administrație. În județul Alba, aplicarea strictă a criteriului demografic ar duce la dispariția a 27 de localități. Primarii acestor comune, indiferent de afilierile politice (19 PNL, 7 PSD, 1 UDMR), au cerut guvernului prezentarea unei analize de impact la nivel național și a calculelor financiare care să demonstreze economiile bugetare reale. Acuzele vizează lipsa măsurilor concrete și evaluarea corectă a efectelor asupra veniturilor bugetului de stat, inclusiv a facilităților fiscale promise comunelor care ar alege asocierea.

Gheorghe Damian, primarul independent al Ciugudului și șef al filialei locale ACOR Alba, a susținut că reorganizarea nu poate fi decizată exclusiv prin calcule demografice. El a subliniat importanța consultării reale a autorităților locale și a comunităților înainte de adoptarea oricăror decizii. Această poziție este susținută și de Valentin-Dumitru-Ioan Ivan, vicepreședinte ACOR și primar al Sadului (Sibiu), care a remarcat că desființarea comunelor vizate ar genera economii de sub 1% din cheltuielile administrației publice locale, ponderea personalului reprezentând doar 15% din totalul cheltuielilor. Asociația Comunelor din România a reiterat că numărul locuitorilor nu reflectă întotdeauna performanța administrativă. Există exemple de comune mici care au atras fonduri europene și au realizat investiții semnificative, gestionând resursele mai eficient decât unele comune mai mari. Reorganizarea administrativ-teritorială trebuie să țină cont nu doar de criterii demografice, ci și de capacitatea administrativă, investițiile realizate și rezultatele concrete în beneficiul cetățenilor, fiind esențială voința liber exprimată a colectivităților locale.

Proiectul PSD pentru reorganizarea administrativ-teritorială prevede comasarea comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori și a orașelor cu sub 10.000 de locuitori, estimându-se că între 15.000 și 18.000 de aleși locali ar putea rămâne fără funcții începând cu 2028. Attila Korodi, primarul din Miercurea-Ciuc, a declarat într-un interviu pentru RFI că inițiativa este un document de poziționare și propagandă, care distrage atenția de la activitatea Guvernului Niculescu, care activează de trei săptămâni fără a aborda aceste teme. El a afirmat că nu crede că proiectul va fi adoptat, considerând că intenția reală este alta. Critiquele vin și ca răspuns la propunerea eurodeputatului PSD Dragoș Benea de a realiza reforma prin asumarea răspunderii Guvernului. Korodi a calificat această idee drept „cea mai mare greșeală” și o formă de dictatură, presupunând că scopul este provocarea unei crize politice pentru a cădea Guvernul în primăvară. Conform Cartei europene a regiunilor și normelor UE privind drepturile comunităților etnice, Korodi a subliniat că localitățile nu sunt „saci de cartofi”. A propus alternative precum consorțiile locale, folosite în Franța, pentru cofinanțarea serviciilor administrative, în loc de comasări forțate care ar afecta grav comunitățile maghiare din Partium și Ardeal.

Filiala Alba a ACOR a fost prima structură care a respins explicit reforma, cerând Guvernului analize de impact și calcule financiare. Primarii din Alba (19 PNL, 7 PSD, 1 UDMR) avertizează că dispariția a 27 de comune ar afecta identitatea locală. Gheorghe Damian (Ciugud) și Valentin-Dumitru-Ioan Ivan (Sadul, Sibiu) au atras atenția că economiile generate ar fi inferioare procentului 1% din cheltuielile locale, argumentând că reorganizarea nu poate fi făcută doar pe criterii demografice, ci trebuie să țină cont de capacitatea administrativă și de investitiile realizate.

Proiectul PSD prevede comasarea comunelor cu sub 3.000 de locuitori, determinând pierderea funcției pentru 15.000-18.000 de aleși locali până în 2028. Attila Korodi (Miercurea-Ciuc) denumește proiectul „otravă” și un act de propagandă PSD, respingând ideea eurodeputatului Dragoș Benea de asumare a responsabilității de către Guvern, pe care o vede ca pe un pas spre căderea executivului.

Attila Korodi, primarul din Miercurea-Ciuc, a criticat proiectul Partidului Social Democrat privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, calificându-l drept „otravă aruncată pe masa societății”. Edilul avertizează că majoritatea comunităților maghiare ar avea de suferit în urma comasărilor impuse.

Attila Korodi a declarat, într-un interviu acordat postului RFI, că inițiativa mută atenția publică de la activitatea Guvernului Niculescu către o dezbatere care nu ar trebui purtată în actualele condiții, spunând că guvernarea activează deja de trei săptămâni fără a aborda aceste teme.

Conform estimărilor din documentul PSD, proiectul prevede comasarea comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori și a orașelor cu sub 10.000 de locuitori, urmând ca între 15.000 și 18.000 de aleși locali să își piardă funcțiile începând cu anul 2028.

Primarul din Miercurea-Ciuc a subliniat caracterul irrevocab al identității comunităților, avertizând împotriva reorganizării bazate exclusiv pe criterii statistice. „Nu cred că ne putem juca cu astfel de decizii”, a declarat Korodi.

Attila Korodi a explicat că majoritatea comunităților maghiare din România, concentrate în zonele Partium și Ardeal, vor fi afectate, deoarece locuiesc în mare parte în localități mici. Desființarea acestora ar însemna dispariția unor instituții și a unei verigi importante din viața comunității.

Edilul a invocat prevederile Cartei europene a regiunilor și normele UE și ale Consiliului Europei privind protejarea drepturilor comunităților etnice, refuzând tratamentul localităților ca pe niște „saci de cartofi” care pot fi mutați liber.

Korodi a propus modelul consorțiilor locale, practic în Franța și în alte state europene, prin care autoritățile își pot cofinanța și colabora la servicii administrative comune fără a fi nevoite să se comaseze forțat.

Reacția primarului din Miercurea-Ciuc este un răspuns și la poziția eurodeputatului PSD Dragoș Benea, care susținea că reorganizarea administrativ-teritorială ar trebui realizată prin asumarea răspunderii de către Guvern. Attila Korodi a calificat această idee drept „cea mai mare greșeală” și o posibilă formă de „dictatură a guvernării”, suspectând că scopul real este provocarea căderii Guvernului în primăvară.

Considerând complexitatea reformei și lipsa intenției reale de implementare, Korodi a anticipat că proiectul va intra într-o procedură legislativă sau va fi formalizat pe hârtie, dar are „foarte-foarte mici șanse” să fie adoptat cu succes.