Într-un nou episod al campaniei Știrilor ProTV, înțelegem cât de mult contează implicarea fiecăruia dintre noi: o femeie a fost salvată de apelul vecinilor și de implicarea organelor judiciare. „Iubirea nu omoară”, dimpotrivă, împreună, comunitatea, schimbăm destine!
Sunt și situații în care implicarea comunității și a autorităților a prevenit tragedii ce păreau inevitabile.
Violența domestică: o viață marcată de suferință
Victimă: „Cu mâinile legate, mă punea jos pe pardoseală și să pună cu picioarele pe mine și să-l ia cu picioarele. Însă, încercați să fugiți, să anunțați pe cineva, n-am putut. Nu că nu-mi dădea voie să ies afară deloc.”
Viața ei a fost marcată de violență obsesivă, umilințe și amenințări constante, inclusiv la adresa fiului ei, căruia partenerul îi profera amenințări cu moartea dacă ar fi cerut ajutor. Individul a mai fost condamnat în 2021 pentru că își agresa violent fosta soție. A luat atunci doar 10 luni de închisoare.
Procuror Vlad Benchea, Parchetul Avrig: „A făcut acord de recunoaștere a vinovăției. A este procedura simplificată, adică a recunoscut în fața instanței și are pedepsele. Limitele pedepsei au fost reduse.”
A avut același comportament violent și cu următoarea parteneră. Cheia salvării femeii a fost un vecin vigilent care știa antecedentele și care a înțeles că în casă se întâmplă lucruri grave.
Procuror Vlad Benchea, Parchetul Avrig: „Organele de poliție. Sesizați de către o persoană din comunitate despre faptul că la imobilul inculpatului ar fi o persoană de sex feminin sechestrată.”
Agent principal Alexandru Bratu, Poliția Avrig: „Ea a început să ne povestească ororile prin care trece alături de autor. Prima dată m-a întrebat dacă va ajunge în pușcărie. A fost momentul în care a avut încredere că poate să vorbească, acela a fost momentul în care ea a avut încredere că poate să vorbească.”
Reporter: „Credeți că v-ar fi omorât?”
Victimă: „Nu, simțeam că cedez pe zi ce trece. S-ar demonstra că aveați foarte multe leziuni, apă la plămâni, un lichid. Și în apă rece dădea cu cablu. Ieșeam și mă rugam de el să mă scoată din apă că nu mai rezistam, că tremuram de frig. Mă scotea și lua țeava de aspirator și dădea peste mâini, picioare. Nu conta unde.”
Dovezi terifiante pe telefonul presupusului agresor
Presupusul agresor a negat constant.
Agent Principal Alexandru Bratu, Poliția Avrig: „A susținut în continuare că i-a dat doar 2 palme, a negat violul asupra acesteia, susținând că este concubina lui și toate actele sexuale pe care le-a avut cu aceasta au fost consimțite, însă o femeie care prezenta rănile pe care le avea victima nu putea să întrețină relații sexuale consimțite cu o persoană.”
Telefonul acestuia, confiscat de poliție, conținea dovezi terifiante – filmări în care abuzatorul o tortura, o acuza obsesiv de infidelitate și încerca să o manipuleze să confirme scenarii imaginare.
Comisar de poliție Sergiu Șerban, șef Poliția Avrig: „Bănuindu-și concubina și anterior pe soția sa de infidelitate, insista și acesta era și motivul agresiunilor. Insista să ca ele să îi povestească, să descrie episoadele în care acestea erau infidele față de el. Dacă, la un moment dat, fiind persoanele supuse agresiunilor acestuia, cedau într-un final și dădeau dreptate lui sau mărturiseau evenimente de infidelitate care nici nu aveau loc.”
Dan Rusu, criminolog și psiholog: „Această situație de sindromul Othello, în care foarte mulți dintre acești bărbați își acuză partenerul de infidelitate, o infidelitate imaginată, ai să vezi că ei se poziționează ca moraliști, întotdeauna agresivitatea lor sau violența letală a fost ca o formă de corecție împotriva unor reguli nerespectate ale victimei. Nu erau femei bune, nu erau mame bune, a fost înșelat, aceste femei nu respectă așa-zisele reguli ale bărbaților. Ei simt că este o sfidare la mijloc, dar se simt îndreptățiți să le ia viața pentru că nu au respectat regulile respective, dar sunt niște moraliști și de multe ori aceste infidelități sunt imaginate.”
Camelia Proca, Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen: „Pentru a preveni femicidele, ceea ce trebuie să se schimbe în primul rând este atitudinea cu care este primită orice femeie. Orice persoană care apelează la ajutor. Avem, ca societate, cumva, mai degrabă o problemă cu femeile care rămân și îndură violența.”
Semnale de alarmă ignorate
Victimă: „Am fost la o biserică aici, în Sibiu. S-a mai gândit el să mergem la alt preot, că am să scoată dracii din mine, că sunt posedată.”
Reporter: „Preotul v-a văzut bătută și n-a reacționat?”
Victimă: „N-a spus nimic. Dacă eram vânătă, abia puteam merge, că aveam răni foarte mari la picioare. Mi-a dat un canon să fac și ceva de citit și să mă reîntorc după 2 săptămâni.”
Grație mărturiei și probelor, individul a fost reținut, trimis în judecată și închis preventiv, iar victima beneficiază acum de un ordin de protecție. Deși rănile fizice s-au vindecat în timp, trauma persistă.
Victimă: „Tot timpul plângeam, tot timpul mi-era teamă, nu puteam dormi. Și acum, după atâtea luni de zile, nu pot să dorm încă. Să am un somn liniștit.”
Corespondent Știrile PRO TV: „Am făcut demersuri pentru a lua punctul de vedere al presupusului agresor, atât la penitenciar, cât și la reprezentantul legal, dar am fost refuzați.”
Legea femicidului, promulgată în aprilie, încă prezintă lacune care permit tragedii sfâșietoare.
Cristina Chiriac, procuror general: „Trebuie să existe niște măsuri și postcondamnare cu privire la acești agresori, tocmai pentru a ne asigura că el nu va recidiva într-un alt caz de violență domestică. Fie un registru al făptuitorilor, al agresorilor. Ar trebui să fie un registru al persoanelor condamnate la săvârșirea infracțiunii de violență domestică.”
Cazurile celor care supraviețuiesc ne arată că există speranță, dar e nevoie ca toată societatea să intervină, să vorbească și să acționeze.
Anunțuri gratuite din Maramures