Cluj-Napoca, oraş de business, cultură şi centru universitar. Patrick Ciorcilă, Transylvania Open şi Sports Festival: Nu foarte multă lume îşi asumă investiţiile în sport pentru că sunt pe termen lung. Nu e ca un bloc pe care îl vinzi, şi gata, ţi-ai recuperat banii

♦ Prima ediţie a Sports Festival a avut loc în 2018, iar anul trecut evenimentul a atras peste 150.000 de vizitatori în decurs de patru zile ♦ Trasylvania Open a apărut în pandemie, iar la ediţia din 2026 a turneului de tenis au participat undeva la 25.000 de oameni în cele nouă zile ♦ Pentru organizare, fiecare are nevoie de un buget de circa 2 mil. euro.

Patrick Ciorcilă, fondator şi director al turneului de tenis Transylvania Open şi al festivalului de sport Sports Festival, ce au loc la Cluj-Napoca, spune că oraşul său natal oferă mixul perfect de business, cultură şi, bineînţeles, viaţă universitară, pentru că, de fapt, de aici a plecat ascensiunea urbei. Faptul că e un oraş universitar, că are atât de mulţi studenţi – inclusiv străini – a susţinut dezvoltarea.

„Astfel, acum, avem un Cluj-Napoca care a atras multe corporaţii şi, totodată, multe evenimente de orice fel. Cel puţin pe perioada verii, oraşul trăieşte de pe urma marilor evenimente – de la festivaluri la evenimente corporate sau sportive – care atrag mase mari de oameni, atât partici­panţi, cât şi spectatori.“

Datorită acestui mix de trei elemente, Clujul a crescut foarte mult. Dar loc mai e în continuare. Şi nu doar la Cluj, ci în România în general.

„Spre comparaţie cu Vestul, unde lucrurile deja sunt aşezate şi mature, la noi încă sunt oportunităţi în mai toate industriile. Sigur, există şi aici provocări, dar şi oportunităţi.“

Şi un exemplu e chiar industria unde Patrick Ciorcilă activeză – sportul.

O poveste

„Cred că era foarte greu ca noi să organizăm un festival foarte mare, cum e Sports Festival, sau un turneu de tenis precum Transylvania Open într-o altă ţară ţară. Acolo, competiţia e uriaşă şi mă refer la nivel de entertainment în general.“

Dacă trăieşti într-un oraş precum Paris, Londra sau Roma, e greu să atragi atenţia pentru că sunt multe lucruri de făcut în orice moment. Ca eveniment sportiv concurezi cu orice tip de entertainment, de la mers la film sau la restaurant, la concerte, explică el.

„De asta cred că, în continuare, în România suntem privilegiaţi. Încă avem potenţial de dezvoltare, deşi şi aici se îngustează oportunităţile, iar competiţia creşte.“

El a intrat în antreprenoriat din mai multe motive. Pe de-o parte, a crescut

într-o familie de antreprenori şi i s-a trans­mis această moştenire. Tatăl său e Horia Ciorcilă, unul dintre fondatorii Băncii Transilvania. Pe de alta, toată copilăria sa a fost legată de sport. A pus mâna pe racheta de tenis de câmp când avea cinci ani.

„Ai mei au jucat şi ei tenis.“

Pe la 10 ani a început să devină mai serioasă această activitate, pentru ca la 12 ani să înceapă să participe la competiţii în Europa. Apoi, a devenit un full-time job.

„Mă antrenam câte 5-6-7 ore pe zi, dar mă ocupam şi de şcoală. M-am oprit la 18 ani, când am avut o mică accidentare. În mare parte am făcut-o pentru că nu am mai avut aceeaşi plăcere, acelaşi drive. Atunci au apărut alte oportunităţi în viaţa mea.“

Despre antreprenoriat

Aşa a intrat în antreprenoriatul sportiv. Când avea 19-20 de ani, a început prin a se ocupa de un club de sport (Winners) pe care familia sa îl deţine în Cluj-Napoca.

„Am început cu paşi mici, am învăţat ce înseamnă o gestiune, ce înseamnă să comunici cu angajaţii, etc. Iar asta m-a ajutat mult, pentru că la 20 de ani am pornit primul meu proiect de la zero – Sports Festival. A fost o responsabilitate mare. Am pornit alături de o serie de asociaţi.“

Apoi, în pandemie, în 2021, când nu au mai putut organiza festivalul, a apărut şi Transylvania Open.

„Am încercat să găsim proiecte conexe legate de sport, care nu neapărat depindeau de zeci de mii de oameni. Probabil, în subconştient, visul meu a fost să am un astfel de eveniment, să deţin un astfel de turneu. Ulterior am şi achiziţionat această licenţă de WTA 250, care îţi dă dreptul pe viaţă să organizezi, o dată pe an, unde îţi doreşti în lume, un turneu. Mi-am împlinit acest vis în pandemie, când multe turnee au ieşit de pe hartă pentru că nu-şi mai permiteau sau nu mai voiau să-şi asume acest risc. Noi am văzut o oportunitate.“

Pentru a obţine o astfel de licenţă trebuie să o preiei – să o cumperi sau să o închiriezi – de la cineva care o deţine şi nu o foloseşte. Industria funcţionează pe principiul one in – one out.

Particularitatea domeniului

„Noi am investit în sport pentru că am şi văzut un gap foarte mare în industrie. Nu foarte multă lume îşi asumă investiţiile în sport pentru că sunt pe termen lung. Nu e ca un bloc pe care îl vinzi, şi gata, ţi-ai recuperat banii.“

Mai multe detalii pe zfcorporate.ro

O veste bună, spune el, e aceea că, după pandemie, publicul a devenit mult mai atent la tot ce înseamnă sport. Chiar şi aşa, momentan, nu sunt mulţi cei care îşi asumă investiţii în sector.

„Din păcate, nu avem nici un Minister al Sportului, ci o Agenţie Naţională, semn că nu e o prioritate pentru România la nivel guvernamental. Ori asta e o problemă pentru că e un domeniu strategic în toate ţările de la care ar trebui să învăţăm. Sportul înseamnă sănătate, înseamnă prevenţie.“

E greu să înţelegi însă domeniu fără să fi practicat, crede Patrick Ciorcilă.

„La noi în firmă suntem mai mulţi asociaţi, dar eu am fost cel care am practicat şi am venit cu cunoştinţele pe zona asta. Ceilalţi au adus cu un plus foarte mare pe zona administrativă. Iar combinaţia e foarte bună.“

În special tenisul, dar şi sportul seamănă incredibil de mult cu viaţa în sine şi cu antreprenoriatul.

„Sportul îţi oferă o anumită disciplină şi o rezilienţă, te pregăteşte şi te construieşte pentru viaţă şi pentru antreprenoriat. În antreprenoriat trebuie să ai un anumit apetit pentru risc. Iar eu l-am avut dintotdeauna, încă de când eram sportiv. Preferam să fiu ofensiv şi să risc, chiar dacă asta însemna că pot să pierd. Pierdeam pe mâna mea.“

Despre prezent

Consideră că astăzi a ajuns într-un punct în care a dezvoltat un brand, o reputaţie, un nume. La început însă, mai ales când a creat Sports Festival, pentru că nu exista un concept asemănător nicăieri în lume, a trebuit să explice tuturor celor cu care voia să se asocieze ce vrea să facă. Şi era greu de înţeles conceptul.

„Şi era greu şi să ne creadă că putem livra ce le arătam. Au fost nişte ani obositori, dar astăzi am ajuns într-un punct în care brandurile ne caută pe noi.“

În proiectele sportive are în echipă 15 oameni full time. Apoi, sunt oameni cu care lucrează project-based – aici sunt câteva zeci. Iar pe perioada evenimentelor, în zilele acelea, echipa ajunge la 1.000 de persoane, din care 350 de voluntari. Sunt şi multe companii cu care lucrează şi către care externalizează, de la securitate la logistică.

Sports Festival l-a început în 2017. „Ne-am strâns cinci oameni care am crezut în această idee.“ În iunie 2018 a avut loc prima ediţie. Doar că au făcut anunţul în aprilie. Oamenii nu ştiau ce este.

„Ne-am legat atunci de branduri foarte mari. Am organizat un mare meci de fotbal, am adus Barcelona Legends. Am legat meciul de generaţia de aur a României, de Gheorghe Hagi. A fost un real succes din punct de vedere al vânzării biletelor, al impactului, doar că lumea au rămas cu impresia că organizăm meciuri de fotbal şi nu un mare festival.“

De acolo a început provocarea care a durat ani de zile. A trebuit să explice oamenilor că organizează un festival care atrage mii de persoane, că vor să aducă copii şi adulţi care să practice sporturi în mod gratuit. La prima ediţie au avut 40 de sporturi.

„Mesajul nostru a fost acela că sportul trebuie să devină din nou accesibil. De unde monetizăm? De la brandurile partenere care vor să se promoveze astfel, dar şi de la partea de bilete de la meciurile demonstrative.“

Câteva cifre

Anul acesta, spre exemplu, la Sports Festival va avea loc meciul de retragere al Simonei Halep. „În fiecare an încercăm să găsim un cârlig extraordinar de vizibilitate ca să atragem atenţia asupra evenimentului.“

Anul trecut l-a adus pe Ronaldinho, „unul dintre cei mai mari sportivi care au fost vreodată în România“.

„A fost un moment unic, dar şi provocator din punct de vedere logistic. Pe de altă parte, am avut oameni din toată lumea care au venit să-l vadă, separat de meciul de fotbal.“

Au fost undeva la 40.000-45.000 de vizitatori în fiecare zi de festival.

„Festivalul este deschis. Fiind în zona centrală a Clujului, e accesibil, şi oamenii vin. Cumulat, în patru zile, am avut peste 150.000 de vizitatori şi 27-28 de sporturi pe care oamenii au putut să le încerce în mod gratuit.“

Peste 15.000 de copii care au încercat sporturile în cele patru zile.

„Am ajuns la cifre foarte mari şi am crescut de la an la an. În sfârşit am ajuns unde ne doream – să fim un reper în lumea sportului. Acum avem parteneriate cu Comitetul Olimpic Român, cu mai multe federaţii. Am visat mare însă de la început, dar cred că ne-am depăşit aşteptările.“

Vizitatorii au ajuns să îşi organizeze calendarul în funcţie de Sports Festival, spune Patrick Ciorcilă. Au şi extins conceptul, având şi muzică, şi o zonă de food. Iar oamenii vin de peste tot.

Spre exemplu, la meciul de retragere al Simonei Halep, din 13 iunie, doar 26% din cumpărătorii de bilete sunt din Cluj-Napoca. Au fost vândute 7.500 de de bilete până acum, iar aproape jumătate din ele au fost cumpărate de persoane din Bucureşti şi Ilfov. Restul de circa 25% vin din toată ţara.

E loc de al doilea Sports Festival?

„Ne-am gândit dacă să replicăm proiectul. Am avut discuţii cu multe autorităţi, dar principala problemă e infrastructura, mai exact lipsa ei. La Bucureşti, din păcate, nu există o sală polivalentă. E marele minus al oraşului. Ai nevoie de o sală unde să ai meciuri de top, indiferent de sport. Ar fi utilă în general, inclusiv pe zona de entertainment, nu doar pe sport.“

Deschiderea spre astfel de evenimente e mare. El adaugă că a discutat inclusiv cu parteneri externi, din zona Emiratelor, spre exemplu.

„Dar e complicat pentru noi din punct de vedere logistic. Nu vrem să dăm proiectul în franciză, vrem să ne asigurăm că sunt menţinute standardele.“

O ediţie de Sports Festival, ca de altfel şi una a Transylvania Open, are nevoie de un an de zile pentru organizare. E foarte multă muncă în spate, de la discuţiile cu parteneri, la discuţiile cu sportivi.

„E un domeniu atipic, circuitul e foarte închis. E nevoie de relaţii şi de încredere. Vorbim de oameni care primesc zilnic sute de invitaţii să meargă în varii locuri.“

O nouă etapă

Transylvania Open intră într-o nouă etapă. În tenisul românesc are loc o tranziţie către jucătoare mai tinere.

„Ori turneul nostru depinde de jucătoarele românce. Pe de altă parte, brandul nostru, Transylvania Open, a crescut foarte mult. Şi nu trebuie să depindem întotdeauna de cine va veni la turneu, ci să creăm o experienţă pentru public. În fiecare an am reuşit să facem asta.“

Transylvania Open şi Sports Festival au bugete similare, deşi evenimentele sunt diferite. Vorbim de undeva la 2 milioane de euro fiecare. Mare parte a bugetului Sports Festival merge către partea logistică şi către sportivii mari. La Transylvania Open, premiile în bani sunt de aproape 400.000 de dolari, cu tot cu taxe. Apoi, trebuie plătite hotelul, dar şi mesele jucătoarelor, plus alte cheltuieli.

„Sunt valori foarte mari pentru România, ţinând cont de sumele obţinute din bilete şi din parteneriate. Ne lovim totodată de probleme fiscale. România plăteşte cel mai multe taxe pe bilete la evenimente. Şi tot apropo de taxe, TVA-ul a urcat de la 5 la 21%. La Transylvania Open am înghiţit noi complet această majorare, nu am crescut preţurile deloc, pentru că ştim care e situaţia mondială. Au fost undeva la 25.000 de oameni anul acesta în cele nouă zile“, conchide Patrick Ciorcilă.

El a fost prezent în cadrul emisiunii Cluj-Napoca, oraş de business, cultură şi centru universitar, un proiect al Ziarului Financiar susţinut de Banca Transilvania.