Lucrările la Tunelul Poiana, cel mai lung tunel de pe Autostrada A1
Sibiu–Pitești, intră într-o nouă etapă. Infrastructura și platforma de lansare
a uriașului TBM sunt aproape de final, iar montajul „cârtiței” care va fora cele
două galerii este programat să înceapă la începutul lunii octombrie.
Lucrările la portalul nordic al tunelului Poiana aproape finalizate. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Lucrările la Tunelul Poiana, cu o lungime de 1.780 de metri, cel mai lung tunel de pe viitoarea Autostradă A1 Sibiu–Pitești, au început în 2025, după ce, în decembrie 2024, Ministerul Transporturilor a emis autorizația de construire pentru acest segment.
Șantierul din zona tunelului, parte a tronsonului Cornetu–Tigveni, în lungime de 37,4 kilometri, a fost deschis în primăvara anului trecut, iar până în prezent constructorii au lucrat la amenajarea portalurilor și a platformei de lansare pentru utilajul TBM care va traversa Dealul Frăsinet și va lega, prin autostradă, județele Vâlcea și Argeș.
DRDP Craiova a informat, sâmbătă, că infrastructura necesară și platforma de lansare a TBM-ului sunt finalizate în proporție de peste 80 la sută.
„Lucrările pentru pregătirea montajului utilajului de forare a Tunelului Poiana, de pe Secțiunea 3 Cornetu–Tigveni a autostrăzii Sibiu–Pitești, avansează conform planificării. Stadiul de construire a infrastructurii necesare și platforma de lansare a TBM-ului sunt finalizate în proporție de peste 80%. La începutul lunii viitoare este programat să înceapă montajul componentelor utilajului, furnizate de producător”, a transmis DRDP Craiova.
Portalul dinspre Sibiu, în stadiu avansat
Cele mai ample lucrări au avut loc la portalul dinspre Sibiu, locul de unde va începe forajul. Aici va fi montată și lansată instalația TBM care va străpunge muntele.
„La tunelul Poiana, cel mai lung tunel rutier cu galerie dublă din România (1.780 m), se fac în continuare lucrări pregătitoare pentru platforma pe care se va monta instalația TBM (Tunnel Boring Machine). În urma analizelor geotehnice, constructorul a decis să înceapă forarea tunelului Poiana dinspre capătul Sibiu”, arăta Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, în iulie 2026.
Decizia a fost luată în urma analizelor geotehnice, la portalul dinspre Pitești fiind necesare lucrări suplimentare de consolidare a terenului.
Componentele utilajului TBM au ajuns în România în ianuarie 2026, însă până în prezent „cârtița” nu a fost montată și adusă complet pe șantier. Piesele instalației au fost transportate la Călărași pentru preasamblare, urmând ca montajul final să înceapă la portalul Tunelului Poiana.
Tunelul Meseș, cel mai lung tunel de autostradă din România. Cum va arăta megaproiectul de pe A3 Cluj – Oradea
1/17
Autostrada Sibiu Pitești Zona Tunelul Poiana Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (2) jpg Foto: Picasa
TBM-ul are aproximativ 100 de metri lungime, un diametru de 12,49 metri și o greutate de circa 3.300 de tone. În timpul înaintării, instalația va excava roca și va monta elementele prefabricate din beton care vor forma căptușeala definitivă a galeriilor.
Constructorii lucrează pe o treime din șantier
Tunelul Poiana este cea mai complexă lucrare de artă de pe tronsonul Cornetu–Tigveni, în lungime de 37,4 kilometri, cel mai mare dintre cele trei segmente ale Autostrăzii Sibiu–Pitești aflate în prezent în șantier. Pe traseu vor fi construite, în total, un tunel, 55 de poduri și viaducte și două noduri rutiere.
La începutul lunii septembrie 2026, stadiul fizic al lucrărilor pe întregul tronson ajunsese la aproximativ 18 la sută. Constructorii lucrau însă pe mai puțin de o treime din șantier, pe sectoarele pentru care fuseseră emise autorizații de construire. Pe câteva sute de metri a fost turnat și un prim strat de asfalt.
„Asocierea de constructori italieni și români (Webuild – Tancrad) așterne asfalt, în două straturi succesive, între km 71 și km 71+400. Operațiunea este importantă pentru stabilirea rețetei finale de asfalt care va fi așternută pe întreaga secțiune 3 a autostrăzii (37,4 km). La ora actuală, constructorii lucrează pe aproximativ 30 la sută din șantier, în absența Acordului Revizuit de Mediu pentru o parte din loturile acestei secțiuni, la tunelul Poiana, 14 structuri (poduri și viaducte) și terasamente. În ansamblu, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la aproximativ 18%”, arăta Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, la 8 septembrie 2026.
Primii kilometri de asfalt pe viitoarea autostradă Sibiu–Făgăraș. Cum arată cel mai avansat tronson al A13
O altă lucrare spectaculoasă a tronsonului este ecoductul ridicat pe Valea Oltului, la nord de localitatea Călinești, care va traversa DN7, calea ferată și râul Olt. Ecoductul va avea o lățime de peste 100 de metri și o lungime de peste 300 de metri, fiind plănuit ca un pasaj verde care să păstreze coridorul ecologic dintre Munții Căpățânii, Munții Cozia și Munții Făgăraș. La final, construcția va fi acoperită cu pământ și vegetație, astfel încât animalele să poată traversa zona în siguranță.
Cu două săptămâni mai devreme, CNAIR anunța o mobilizare de aproximativ 1.000 de muncitori și 512 utilaje și echipamente, care executau lucrări de excavații, consolidări, umpluturi și structuri. Extinderea șantierului pe întreaga lungime a tronsonului depinde de finalizarea procedurilor pentru revizuirea acordului de mediu și de emiterea autorizațiilor de construire pentru sectoarele rămase.
Contractul pentru secțiunea Cornetu–Tigveni are o valoare de aproximativ 5,323 miliarde de lei, fără TVA.
Anunțuri gratuite din Maramures