La un deceniu de la proiectarea sa, nodul rutier Holdea continuă să aibă un rol esențial pe Autostrada A1. Construit într-o zonă puțin locuită, la limita județelor Hunedoara și Timiș, acesta și-ar putea pierde o mare parte din importanță în 2027, odată cu finalizarea „autostrăzii cu tuneluri”.
Nodul Holdea a fost inaugurat în 2019. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Amenajat în 2019, nodul Holdea a fost soluția care a permis deschiderea circulației pe un tronson de 21 de kilometri al Autostrăzii Lugoj–Deva. Ideea construirii sale a apărut în 2015, la inițiativa unor voluntari pasionați de infrastructură, și a fost transpusă într-un proiect în anul următor.
Fără această conexiune, o porțiune importantă a A1 ar fi riscat să rămână nefolosită ani întregi, în așteptarea tunelurilor. Nodul a necesitat lucrări suplimentare, contractate într-un pachet care a inclus și montarea unor panouri fonoabsorbante, cu o valoare estimată la aproape 25 de milioane de lei.
Nodul Holdea, ideea unor pasionați de infrastructură
În cei aproape șapte ani de la inaugurarea sa, din decembrie 2019 până în prezent, nodul Holdea a fost una dintre principalele intrări și ieșiri de pe A1. Pe aici, șoferii care se îndreaptă spre Lugoj, Timișoara și Arad părăsesc autostrada pentru a-și continua călătoria pe DN 68A, pe o distanță de aproximativ 14 kilometri, prin zona localităților Coșevița, Coșava și Margina, unde reintră pe A1.
O bretea lungă de aproximativ un kilometru leagă autostrada de sensul giratoriu construit pe DN 68A. Amenajarea a presupus și realizarea unui pasaj peste autostradă, la o înălțime de circa 20 de metri, și modificarea traseului drumului național.
Aceste construcții nu au fost prevăzute în proiectul inițial al autostrăzii. Necesitatea lor a fost semnalată de membrii forumului PeUndeMerg.ro, care au anticipat că lucrările la tunelurile dintre Margina și Holdea vor întârzia deschiderea circulației pe A1.
Cristian Bogdan, unul dintre inițiatorii proiectului, a relatat în august 2019, pe platforma Contributors, cum a propus această soluție, deși diferența de nivel dintre DN 68A și autostradă făcea dificilă realizarea ei.
„Totul începe de la celebrele «tuneluri pentru urși», veriga lipsă de 8 km din autostrada A1 Sibiu-Nădlac. Tunelul rutier fiind o raritate pe la noi, chiar și un activist începător ca mine putea intuia în 2015 că acolo se va «sta» mult și bine. Între aceste «îndepărtate» tuneluri și cel mai apropiat nod rutier (Grind) autostrada măsoară 10 km. Acești kilometri urmau așadar să devină ceea ce noi numim «muzeu»: o autostradă nou-nouță construită pe banii contribuabilului european ce urma să zacă nefolosită, în zona de deal cu DN îngust și virajat, tocmai unde autostrăzile pot ajuta mai mult siguranța și fluența traficului. Soluția era un nod rutier construit în buza tunelurilor, adică în dreptul micii localități hunedorene Holdea”, relata Cristian Bogdan.
Inițiativa a fost susținută și de Cătălin Drulă și Horațiu Cosma, implicați atunci în activități de consiliere guvernamentală în domeniul infrastructurii. Proiectul a fost realizat în 2016, iar nodul a fost conceput astfel încât să permită atât intrarea, cât și ieșirea de pe autostradă.
De ce a fost necesar nodul Holdea
Unul dintre motivele pentru care nodul Holdea a devenit necesar a fost situația punctului de întoarcere de la Grind, amenajat între Dobra și Holdea, la aproximativ zece kilometri de capătul autostrăzii. Apropierea acestuia de trecerea la nivel cu calea ferată de pe DN 68A ridica probleme privind siguranța circulației.
Șantierul autostrăzii cu tuneluri din vestul României se apropie de final. Munții de pământ excavați au schimbat peisajul
1/6
Nodul Holdea Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (2) jpg Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
„În proiect, intersecția de la Grind (Dobra) este definită ca «punct de întoarcere», nu ca nod rutier, și are rolul de a fi utilizată în caz de avarie/accident/închiderea viitoarelor tuneluri de pe sectorul Lugoj–Deva 2. Punctul de întoarcere nu este deschis circulației din cauza apropierii de trecerea la nivel cu calea ferată de pe DN 68A. Închiderea barierei CF pentru 10–15 minute ar risca blocarea A1”, informa Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara, în decembrie 2019.
Nodul Holdea nu fusese inclus în contractul inițial al autostrăzii, astfel că lucrările au necesitat o procedură separată. În august 2018, CNAIR a lansat o licitație estimată la 24,39 milioane de lei, care a inclus amenajarea bretelei de descărcare, instalații de iluminat și montarea unor panouri fonoabsorbante.
După mai multe întârzieri, tronsonul Holdea–Ilia a fost deschis circulației la 23 decembrie 2019. La aproximativ șase luni de la inaugurarea lotului, pe 9 iunie 2020, a fost deschis și nodul Dobra–Grind, după montarea și recepționarea semnalizării rutiere necesare.
Ce se va întâmpla cu nodul Holdea după finalizarea tunelurilor
Viitorul nodului Holdea este legat de finalizarea ultimului sector lipsă al Autostrăzii Lugoj–Deva, cu o lungime de 9,13 kilometri, între Margina și Holdea.
Pe acest tronson, constructorii din asocierea UMB – Euro-Asfalt lucrează la două tuneluri cu galerii care însumează 4,6 kilometri și la viaductele și pasajele care vor permite traversarea zonei deluroase fără ca șoferii să mai fie nevoiți să părăsească autostrada.
Cel mai lung viaduct din vestul României se apropie de finalizare. Cum au progresat lucrările la „autostrada cu tuneluri”
Lucrările au început în 2024, iar în septembrie 2026 a fost anunțată finalizarea străpungerii tuturor galeriilor celor două tuneluri, una dintre cele mai complexe etape ale proiectului.
La începutul lunii noiembrie 2026, constructorii continuau lucrările la structura interioară a tunelurilor, la sistemele de hidroizolație, la betonarea cămășuielii finale și la instalațiile de siguranță și iluminat.
„82% este stadiul fizic al lucrărilor pe sectorul 1 Margina–Holdea, la începutul lunii noiembrie”, informa DRDP Timișoara, la 10 noiembrie 2026.
Contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului are o valoare de aproximativ 1,82 miliarde de lei, fără TVA, iar deschiderea circulației este estimată pentru prima jumătate a anului 2027.
Odată cu finalizarea lucrărilor, șoferii ar urma să poată circula neîntrerupt pe Autostrada A1 între Boița și Nădlac, fără să mai fie nevoiți să parcurgă sectorul de drum național dintre Margina și Holdea.
Potrivit proiectului inițial, breteaua nodului Holdea a fost concepută ca o ieșire permanentă de pe autostradă, utilizarea ei pentru intrarea pe A1 având caracter provizoriu. Astfel, după deschiderea tunelurilor, nodul ar urma să rămână funcțional ca ieșire de pe autostradă, inclusiv pentru situații de urgență, configurația definitivă urmând să fie stabilită de administratorul drumului.
Anunțuri gratuite din Maramures


