Duminică, 8 noiembrie, meșterii populari din județ s-au întâlnit la o nouă ediție a expoziției de artă populară „Motive tradiționale pe ștergarul bistrițean”, un eveniment dedicat păstrării și promovării patrimoniului cultural tradițional. Expoziția a adus în fața publicului o diversitate de motive decorative, tehnici de lucru și culori specifice celor șapte subzone etnografice ale județului.
Ștergarul nu a fost dintotdeauna obiect de podoabă. La început, rostul lui era unul cât se poate de simplu: să fie folosit în gospodărie, pentru ștersul feței și al mâinilor. Cele mai vechi erau lucrate din cânepă, fără ornamente sau cu doar câteva dungi discrete. În timp însă, oamenii i-au descoperit și alte întrebuințări, iar ștergarul a început să însoțească aproape toate momentele importante ale vieții.
„Erau folosite și cu anumite ocazii, în anumite obiceiuri tradiționale. Aveam ștergarele care se foloseau la nuntă și, după cum bine știți, pe Valea Bârgăului avem o tradiție deosebită în purtarea acelor ștergare peste costumul popular, în obiceiul de nuntă”, ne-a explicat Emilia Ometiță, șef Serviciu Cultură Tradițională și Multimedia în cadrul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.
Ștergarele de nuntă, lungi și bogat ornamentate, atrag privirea prin motivele florale și cromatica lor vie. În expoziție au putut fi admirate și modele geometrice, zoomorfe sau antropomorfe, fiecare purtând amprenta unei anumite zone etnografice.
Dar ștergarul avea un loc bine stabilit și în ritualurile de trecere. La înmormântare, era oferit celor care duceau mortul la groapă, purtau praporii sau sfeșnicele și îndeplineau alte rosturi în ceremonialul funerar. În funcție de zonă, motivele și culorile se schimbau. Deși asociate doliului, unele ștergare funerare de pe Valea Ilvelor surprind prin ornamentica lor multicoloră.
„Ștergarele care erau folosite în ritualul de înmormântare au o discreție aparte în motive. Sunt culori mai închise și nu numai. Avem o reprezentare deosebită pe Valea Ilvelor, unde culorile nu sunt doar alb și negru, ci întâlnim o ornamentică multicoloră”, a mai povestit Emilia Ometiță.
Din lada de zestre, în povestea unei comunități
Saveta și Domide Creț, din Poiana Ilvei ne-au deschis și ei o fereastră către această lume, prezentând ștergare din colecția lor, unele vechi de peste o sută de ani, alături de textile lucrate mai recent, tot cu migală și respect pentru tehnicile tradiționale.
Saveta ne-a explicat că unele ștergare sunt țesute, altele cusute, iar diversitatea tehnicilor este cea care dă fiecărei piese un caracter aparte. Modelele nu sunt simple ornamente, ci rezultatul unei munci care cere răbdare, îndemânare și multă atenție la detalii.
În gospodăria tradițională, ștergarul însoțea oamenii și în zilele obișnuite. În el erau învelite merindele duse la câmp, iar de sărbători, cele mai frumoase și mai curate erau folosite pentru a acoperi bucatele pregătite de Paște sau de Crăciun.
Altele deveneau adevărate podoabe ale casei. Ștergarele cusute cu flori, forme geometrice sau chiar mici scene erau așezate la icoane, pe pereți ori în jurul farfuriilor tradiționale, dând gospodăriei acel aer cald și îngrijit pe care îl întâlnim astăzi mai ales în fotografiile vechi.
Fiecare ștergar avea, așadar, un rost al lui. Unele erau pentru muncă, altele pentru sărbătoare, pentru nuntă sau pentru despărțirea de cei dragi. Unele erau oferite în dar nașilor, altele însoțeau gesturile de respect și recunoștință ale comunității.
Privite astăzi, aceste țesături spun o poveste despre oameni care știau să transforme lucrurile simple în obiecte frumoase și pline de înțeles. Despre femei care coseau și țeseau, despre gospodării în care nimic nu era întâmplător și despre comunități în care fiecare gest avea semnificația lui.
Manifestarea a fost organizată de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, prin Serviciul Conservare, Cercetare, Protejare și Promovare a Culturii Tradiționale, Arte Vizuale și Multimedia.
Anunțuri gratuite din Maramures