Care este orașul unde se află cea mai veche casă de locuit din România? Are peste 600 de ani și încă e locuită • Newsweek România

Cea mai veche casă de locuit din România se află în Sibiu și a fost construită în secolul al XIV-lea, adică acum peste 600 de ani.

Chiar dacă pe teritoriul actual al țării există construcții u o vârstă mai mare decât cea din Sibiu, specificul ei este tocmai faptul că a avut rolul de locuință, rol pe care și l-a păstrat chiar și în zilele noastre.

Casa Böbel din Sibiu, cea mai veche casă de locuit din România

Casa Böbel este o clădire binecunoscută de sibieni, situată pe strada Avram Iancu, nr. 16, la doi pași de Piața Mare din municipiu.

Strada pornește de lângă Turnul Sfatului şi coboară spre Biserica Ursulinelor, până la intersecția cu fosta Str. Gării și fosta Sporergasse (în prezent, cele două formează str. G-ral Magheru).

Este una dintre cele mai vechi străzi ale oraşului datând de la mijlocul sec. al XIV-lea, odată cu definitivarea lucrărilor la a III-a centură de fortificaţii.

Citește și: Când a apărut prima parolă în istorie? Cine a inventat-o pentru computer? Care era cea mai folosită în România

A fost locuită la început de meşteri înstăriţi, iar ulterior de nobilii oraşului. Timp de secole, această stradă, a fost cea mai bună adresă din Sibiu.

Casa Böbel era inițial una de meşteşugar sau de negustor, singurul proprietar cunoscut din secolele XV fiind un aurar pe nume Neugeborn, potrivit patrimoniu.sibiu.ro. 

În jurul anului 1850, proprietar ajunge starostele breslei brutarilor, Johann Böbel (1824-1887).

Clădirea are demisol și parter, cu trei încăperi și acces spre curtea carosabilă. Pasajul boltit cilindric, amplasat sub fronton, a fost adăugat în secolul XV, odată cu modificările acoperișului.

Citește și: În ce oraș a apărut primul magazin universal din România? Primul spațiu comercial tip mall, înființat în 1928

Dinspre curte, un corp secundar cu dependințe datează din secolul XVIII. Structura originală, cu calcan gotic și boltiri medievale, este în mare parte conservată, scrie constructiismart.ro.

Casa a scăpat de naționalizarea comunistă

După moartea lui Böbel, casa trece pe rând în posesia lui Alois Gerzer, Franz Reissenberger, Julius Steiger, pentru ca după Primul Război Mondial să fie cumpărată de avocatul David Samson.

Până la sfârşitul sec. XIX aici a funcţionat și Vinăria Böbel. În 1919, s-a deschis un atelier de lăcătuşerie, pe urmă o legătorie de cărţi, iar pentru scurt timp tipografia „Oastea Domnului”. 

În 1941, casa a fost cumpărată de tipograful Octavian L. Veștemean, care mută aici „Prima Fabrică Română de Ștampile”.

Citește și: Orașul unde se află cel mai vechi restaurant din România. Mihai Viteazul a mâncat acolo înainte de o bătălie

Aici se imprimau de la monografii profesionale, cărţi de literatură, poezie, ziare şi reviste locale până la cărţi religioase, buletine oficiale locale, calendare şi fişe medicale. 

Casa a scăpat ca prin minune de naţionalizare, deoarece în 1949 proprietarul ”donează” statului tipografia.

Octavian Veştemean nu s-a îndepărtat însă de carte, deschizind un atelier de legătorie, unde a lucrat ca particular până în 1978, când s-a stins din viaţă.