Aproximativ 30 de textile de interior cu mesaje, specifice caselor săsești, fac subiectul unei expoziții vernisate, vineri, la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, organizată împreună cu Muzeul Transilvănean din Gundelsheim, Germania.
Regăsite în locuințele tradiționale în special în ”casa de dinainte” (Vordere Stube), un fel de cameră de oaspeți, unde nu se locuia, mesajele cusute sau brodate erau amplasate fie pe păretare, deasupra mesei sau patului, fie constituiau decor pentru perne, cuverturi, fețe de masă, perdele sau prosoape.
Expoziția ”Transilvania, patrie dragă / Siebenburgen, süße Heimat” de la muzeul din Bistrița reunește astfel de obiecte atât din patrimoniul instituției, cât și de la muzeul din Germania, fiind ilustrate cele patru perioade în care acest tip de textile de interior au fost parte integrantă din viața și tradițiile sașilor transilvăneni.
Curatorul expoziției din partea muzeului din Gundelsheim, dr. Irmgard Sedler, săsoică emigrată în Germania, a explicat, pentru AGERPRES, începuturile acestei tradiții, ce datează din secolul al XVIII-lea.
”Prin secolul XVIII, începe să se facă ‘casa bună’, casa de dinainte, și numai acolo se pun aceste păretare. Se pun în primul rând deasupra mesei și deasupra patului, elementele importante. După aceea, unde găseau loc și toate acestea au conținut mesaje religioase protestante. Unul dintre cele mai importante mesaje: doi stâlpi ai vieții nu se clatină niciodată – rugăciunea și munca, Ora et labora. Pe lângă mesaje, erau cusăturile, adică trebuia cuvântul, care este sfânt, să fie cât mai frumos migălit”, a spus Irmgard Sedler.
Perioada 1820-1840, cunoscută drept epoca Biedermeier, aduce cu sine moda tapiseriilor de perete și în casele țărănești din Transilvania, dar și o schimbare a tipului de mesaje inscripționate, mențiunile religioase împletindu-se cu cele două mari valori ale vremii, casa și familia – idealuri sociale și simboluri ale fericirii și siguranței.
”În Biedermeier, nimic nu era mai important decât familia și casa pe care o ai și cât este de morală nevasta și cât de morali sunt oamenii. ‘Cel mai bun lucru pe care ți-l poate da Dumnezeu este o casă care te mulțumește și în care să fii fericit’ sau ‘Nu căuta norocul prea departe, îl găsești în casa ta proprie’ – ca exemple”, a menționat reprezentanta muzeului german.
La începutul secolului al XX-lea, textilele decorative ajung să devină tot mai răspândite cu ajutorul comercianților, care aduc la târguri sau piețe astfel de obiecte, dar preimprimate, cu modele simple și cu inscripții ilustrând scene din viața gospodinei și a căminului.
Aceste textile nu ajung, însă, niciodată, să fie expuse în ”casa bună”, ci decorează bucătării sau holuri, iar ulterior sunt oferite și în limbile maghiară și română, devenind astfel parte din cultura populară a celorlalte națiuni din Transilvania.
O altă etapă în istoria textilelor de interior cu mesaje, după anul 1900, este cea în care acestea sunt utilizate pentru a afirma identitatea sașilor, punând accent pe limbă, credință și portul tradițional. Această perioadă coincide cu începutul migrației sașilor transilvăneni către Germania și Austria.
Textilele decorative expuse la Bistrița acoperă perioada 1880-1960 și pot fi admirate, alături de alte obiecte specifice portului tradițional săsesc, până la mijlocul lunii septembrie. AGERPRES / (A, AS – redactor: Tina Dumitrescu, editor: Marius Frățilă, editor online: Gabriela Badea)
Anunțuri gratuite din Maramures